Rutte a spus într-un interviu acordat Reuters la Forumul Economic Mondial de la Davos că acum revine comandanților NATO sarcina de a analiza în detaliu cerințele suplimentare de securitate și că este sigur că aliații NATO care nu sunt state arctice vor dori să contribuie la acest efort.

„Ne vom reuni în cadrul NATO cu comandanții noștri de rang înalt pentru a stabili ce este necesar”, a spus Rutte, adăugând: „Nu am nicio îndoială că putem face acest lucru destul de rapid. Cu siguranță sper ca acest lucru să se întâmple în 2026, sper chiar la începutul lui 2026”.

Rutte a mai declarat că exploatarea mineralelor rare din Groenlanda nu a fost discutată în cadrul întâlnirii sale cu Trump de miercuri, de la Davos. Secretarul general al Alianței a afirmat în schimb că negocierile specifice privind insula arctică vor continua între Statele Unite, Danemarca și Groenlanda însăși.

Mark Rutte dă asigurări că Trump va respecta înțelegerea privind Groenlanda

Rutte a spus de asemenea că intensificarea eforturilor NATO în Arctica nu va consuma resurse destinate sprijinirii Ucrainei.

Întrebat dacă aliații NATO îl pot crede pe Trump pe cuvânt, Rutte a răspuns: „Întotdeauna îl poți crede pe Donald Trump pe cuvânt”.

Trump a declarat miercuri că Statele Unite nu vor recurge la forță pentru a-și urmări ambiția de a dobândi Groenlanda și, ulterior, a renunțat la amenințarea cu impunerea unor taxe vamale punitive împotriva celor 8 țări europene pe care le-a acuzat că se opun ca SUA să anexeze insula, un teritoriu autonom danez.

Rutte nu a intrat în alte detalii privind acordul-cadru, dar The New York Times și Axios au scris anterior, citând surse de rang înalt familiarizate cu discuțiile că planul discutat, care nu este finalizat, ar putea permite SUA să construiască noi baze militare pe insulă și să stabilească „zone de apărare”, pe care le va controla.

Ce alte prevederi ar fi în acordul-cadru dorit de administrația Trump pentru Groenlanda

Planul include actualizarea „Acordului de apărare a Groenlandei”, semnat în 1951 între SUA și Danemarca, care permitea SUA să construiască baze militare pe insulă și să stabilească „zone de apărare” dacă NATO considera că este necesar, au declarat două surse pentru Axios.

De asemenea, include secțiuni privind creșterea securității în Groenlanda și activitatea NATO în Arctica, precum și activități suplimentare privind materiile prime, au spus sursele Axios.

Propunerea include, de asemenea, prevederi privind amplasarea „Golden Dome”, scutul antirachetă dorit de Trump, în Groenlanda și combaterea „influenței externe maligne” a Rusiei și Chinei.

„Dacă acest acord va fi aprobat, iar președintele Trump este foarte optimist în acest sens, SUA își vor atinge toate obiectivele strategice în ceea ce privește Groenlanda, cu costuri foarte mici, pentru totdeauna”, au spus cele două surse.

Modelul britanic din Cipru, folosit ca exemplu pentru insula arctică

Potrivit New York Times, înainte de anunțul lui Trump de miercrui seara, oficialii au discutat posibilitatea unui compromis teritorial în cadrul întâlnirilor de miercuri de la Bruxelles.

Oficialii au precizat că Rutte a căutat un compromis în această săptămână, dar nu știau dacă conceptul potrivit căruia Statele Unite ar avea un anumit control asupra unor mici zone din Groenlanda pentru baze militare – așa-numitele zone de apărare – făcea parte din cadrul anunțat de Trump.

Unul dintre oficialii care au participat la întâlniri a comparat conceptul cu bazele Regatului Unit din Cipru, care sunt considerate teritoriu britanic. Un al doilea oficial care a fost informat cu privire la discuții a confirmat, de asemenea, că ideea pentru Groenlanda a fost inspirată de bazele suverane britanice din Cipru, scrie New York Times.

Ce a spus Danemarca după ultima rundă de discuții privind Groenlanda

Danemarca a salutat detensionarea situației. Ministrul de externe al Danemarcei a declarat că speră ca discuțiile să abordeze preocupările lui Trump cu privire la Groenlanda.

„Ceea ce este important pentru noi este să încheiem acest proces într-un mod care să respecte poporul groenlandez”, a spus el.

Prim-ministra daneză Mette Frederiksen a declarat și ea joi că Danemarca și Groenlanda vor continua să poarte un dialog constructiv privind securitatea în Arctica, cu condiția ca acest lucru să se facă cu respectarea integrității teritoriale a țării sale.

Frederiksen a spus că NATO este pe deplin conștientă de poziția Danemarcei și că a fost informată că discuțiile lui Rutte nu au vizat suveranitatea țării sale.

„Securitatea în Arctica este o chestiune care privește întreaga alianță NATO. Prin urmare, este bine și firesc ca aceasta să fie discutată și între secretarul general al NATO și președintele Statelor Unite”, a declarat Frederiksen într-un comunicat.

Ea a avertizat însă: „Regatul Danemarcei dorește să continue dialogul constructiv cu aliații cu privire la modul în care putem consolida securitatea în Arctica, inclusiv Golden Dome al Statelor Unite, cu condiția ca acest lucru să se facă cu respectarea integrității noastre teritoriale”.

---