„În primul rând, candidatura propusă pentru funcția de prim-ministru, contrar Constituției și bunului-simț, a fost anunțată și mediatizată pe larg, inclusiv de către Sandu însăși, încă înainte de validarea oficială a noului Parlament și cu mult timp înainte de formarea fracțiunilor parlamentare cu care președinta este obligată să se consulte. Prin urmare, decizia privind candidatura a fost luată deja atunci — nu atât de Sandu, cât de protectorii ei —, iar viitoarele consultări au devenit doar o formalitate lipsită de sens”, scrie PCRM.

Potrivit PCRM, „forma invitației adresate fracțiunilor pentru aceste consultări și condițiile întâlnirii reprezintă o bătaie de joc la adresa deputaților aleși de popor, reflectând aroganța și lipsa de tact a Maiei Sandu”.

„Așa-numita „invitație” este semnată de un secretar de stat adjunct – un funcționar de rang secund din aparatul Președinției. Este ciudat că șefa statului nu a găsit timp să semneze personal un document de o asemenea importanță instituțională. În plus, locul întâlnirii a fost stabilit la Președinție, deși, în mod tradițional, președinții merg la Parlament pentru a purta consultări cu deputații și fracțiunile. În final, fracțiunii PCRM i se propune să desemneze doar trei deputați pentru participare, fără a se preciza criteriile prin care ceilalți membri sunt discriminați”, mai menționează Partidul.

Ieri, 22 octombrie, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a invitat fracțiunile și grupurile parlamentare la consultări privind desemnarea candidatului pentru funcția de prim-ministru.

Pe 14 octombrie, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) l-a propus pe omul de afaceri Alexandru Munteanu pentru funcția de prim-ministru, după validarea mandatelor de deputat și constituirea noului Parlament.

Acesta a venit cu prima sa reacție publică. „Într-adevăr, port discuții cu PAS în legătură cu candidatura la funcția de prim-ministru, căruia îi mulțumesc pentru încredere”, a scris Munteanu.

Premierul Dorin Recean a refuzat să rămână în fruntea Guvernului, deși PAS i-a propus acest lucru. Anunțul a fost făcut de președintele Parlamentului Igor Grosu, pe 13 octombrie.

Reacții pe rețelele sociale după ce omul de afaceri Alexandru Munteanu a fost propus de PAS pentru funcția de prim-ministru al Republicii Moldova. Fosta deputată a Partidului Acțiune și Solidaritate, Olesea Stamate, a publicat o postare în care își exprimă opinia privind această candidatură, menționând atât aspecte pozitive, cât și negative din punctul ei de vedere. În comentarii, o utilizatoare se întreabă ironic: „Domnul e la curent că în Republica Moldova cu tot „рулеште” (n.n. decide) Maia Sandu?”. Premierul Dorin Recean afirmă că Alexandru Munteanu, candidatul PAS la funcția de prim-ministru al Republicii Moldova, i-a fost profesor la facultate și „l-a convins să studieze electro-fizică”. „Mi-a zis: Dorine, lumea se mișcă de la atomi, spre biți”, a declarat Recean în ultima ședință de Guvern.

Candidatul la funcția de prim-ministru propus de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), Alexandru Munteanu, și-a administrat o parte din afaceri printr-un avocat cipriot sancționat internațional după invazia Rusiei în Ucraina. Documentele secrete ale furnizorilor de companii offshore, consultate de reporterii RISE Moldova, arată că Munteanu figurează în cinci companii din paradisul fiscal al Insulelor Virgine Britanice. Toate aceste firme au fost gestionate de același avocat cipriot care a oferit servicii financiare și oligarhului rus Alisher Usmanov, apropiat al Kremlinului, pentru a-și proteja averea de sancțiunile occidentale. La rândul său, Munteanu a venit cu un mesaj pe rețele, în care „dezminte suspiciunile” din spațiul public.

Alexandru Munteanu, candidatul la funcția de premier, a declarat în cadrul unei emisiuni că nu vede o problemă că a înregistrat companiile sale în Insulele Virgine Britanice, un paradis fiscal, pentru că „există offshore-uri albe și negre”. RISE susține însă că anume paradisul unde își duce afacerile Munteanu este inclus în lista jurisdicțiilor netransparente, de către autoritățile naționale, încă din 2007, iar în 2025 datele au fost actualizate și acesta continuă să se regăsească în listă „neagră”.