48 % Spălatul pe mâini reduce bolile diareice acute aproape la jumătate 53 Cercetați într-un dosar de mită la examene auto la Călărași, rețea depistată 4 echipaje Pompierii au stins un incendiu la un depozit de brichete din Căușeni 19,6962 lei/€ Cursul BNM pentru euro azi; leul câștigă ușor teren
Alexandru Munteanu respinge „suspiciunile” lansate în spațiul public: Nu am afaceri offshore și nici legături cu oligarhii ruși

Alexandru Munteanu, candidatul PAS la funcția de premier, respinge suspiciunile apărute în mass-media privind asocierea sa cu businessul offshore și firme controversate. „Prieteni, haideți să lucrăm împreună ca să construim. Întotdeauna m-am ghidat de principii, și nu de „profituri ușoare” sau ilicite, cum se implică”, a scris acesta pe pagina sa e Facebook.

Foto: Captură de ecran

Într-o postare publicată pe Facebook, Alexandru Munteanu neagă faptul că ar deține vreo afacere înregistrată offshore. Totuși, el recunoaște că a administrat anterior companii în jurisdicții cu regimuri fiscale speciale, explicând că la acel moment era o practică internațională necesară.

„În perioada respectivă, companiile căutau astfel de regimuri fiscale nu doar pentru optimizarea fiscală, ci și pentru cadrul legal aplicabil și optimizarea transferurilor bancare. De exemplu, Cipru, stat-membru al UE, era o opțiune acceptată de toți investitorii instituționali și alți parteneri europeni care se conduc de listele OECD. Sau - alt exemplu - Insulele Virgine Britanice (BVI) care făceau parte din practica internațională financiară clasică. Organizații cu renume erau înregistrate acolo pentru că era aplicabilă legea corporativă britanică, dar și pentru costurile mai mici comparativ cu jurisdicțiile europene (precum Austria sau Olanda)”, a explicat Munteanu.

În continuare Alexandru Munteanu scrie că a renunțat imediat la serviciile firmei cipriote de avocatură, când a aflat că are legătura cu oligarhii ruși și a apărut în lista sancțiunilor occidentale, după invazia rusă în Ucraina. 

De asemenea, el respinge acuzațiile legate de fabrica Natur Bravo, precizând că nu a făcut parte din consiliul întreprinderii în perioada vizată într-o investigație jurnalistică, și neagă presupusa sa implicare în tranzacția Fincombank din 2007.

„Eu am plecat de la bancă în acel an. Am fost de două ori membru al Consiliului MAIB, prima oară când Horizon Capital/WNISEF a achiziționat pachetul împreună cu BERD (la începutul anilor 2000), și am revenit prin 2010 în calitate de membru independent, fără a fi acționar. În acea perioadă s-a făcut prima tentativă de a fura acțiunile acționarilor străini (aproximativ 40%) și, de fapt, cred ca am contribuit mult ca aceste acțiuni să fie întoarse”.

În încheierea postării, candidatul la funcția de premier a anunțat că va participa la emisiunea "ÎnProfunzime" pentru a răspunde direct întrebărilor cetățenilor, bazându-se pe fapte și informații verificate.


Replica lui Alexandru Munteanu face referire la investigație publicată de RISE Moldova.

Reacții pe rețelele sociale după ce omul de afaceri Alexandru Munteanu a fost propus de PAS pentru funcția de prim-ministru al Republicii Moldova. Fosta deputată a Partidului Acțiune și Solidaritate, Olesea Stamate, a publicat o postare în care își exprimă opinia privind această candidatură, menționând atât aspecte pozitive, cât și negative din punctul ei de vedere. În comentarii, o utilizatoare se întreabă ironic: „Domnul e la curent că în Republica Moldova cu tot „рулеште” (n.n. decide) Maia Sandu?”.


Premierul Dorin Recean afirmă că Alexandru Munteanu, candidatul PAS la funcția de prim-ministru al Republicii Moldova, i-a fost profesor la facultate și „l-a convins să studieze electro-fizică”. „Mi-a zis: Dorine, lumea se mișcă de la atomi, spre biți”, a declarat Recean în ultima ședință de Guvern.

Pe 14 octombrie, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) îl va propune pe omul de afaceri Alexandru Munteanu pentru funcția de prim-ministru, după validarea mandatelor de deputat și constituirea noului Parlament.

Ulterior, omul de afaceri Alexandru Munteanu, care urmează să fie propus de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) pentru funcția de prim-ministru, a venit cu prima sa reacție publică. „Într-adevăr, port discuții cu PAS în legătură cu candidatura la funcția de prim-ministru, căruia îi mulțumesc pentru încredere”, a scris Munteanu.

Premierul Dorin Recean a refuzat să rămână în fruntea Guvernului, deși PAS i-a propus acest lucru. Anunțul a fost făcut de președintele Parlamentului Igor Grosu, pe 13 octombrie.

La fel, premierul Dorin Recean a anunțat că va renunța la mandatul de deputat ales pe listele Partidului Acțiune și Solidaritate și se va retrage din viața politică. Acesta a declarat că își va continua activitatea profesională pe care a desfășurat-o anterior.

Președinta Maia Sandu i-a mulțumit, printr-un mesaj postat pe rețelele de socializare, premierului Dorin Recean.

Miniștrii din Guvernul Recean au depus, pe 16 februarie 2023, jurământul de învestire în fața președintei, Maia Sandu. Aceștia au fost felicitați de către șefa statului, care promis sprijinul său și le-a urat succes în activitate.

Deputații PAS i-au oferit atunci votul de încredere noului Guvern condus de Dorin Recean. 

Pentru învestirea noului Guvern au votat 62 deputați, toți din fracțiunea PAS. Dorin Recean a prezentat echipa guvernamentală în Parlament și a cerut votul de sprijin.

Guvernul Gavrilița a picat, la 1,5 ani de mandat. După o ședință secretă la Președinție, prim-ministra, Natalia Gavrilița, a demisionat.


Pub