„În primul rând, hai să clarificăm pe scurt ce înseamnă feminismul și cine sunt feminiștii, în general.

Feminiștii sunt si femeile și bărbații care își doresc și pledează pentru revendicarea inegalității de gen, promovând afirmarea femeii în societate prin ameliorarea și extinderea rolului și drepturilor sale. Feminismul nu are ca scop de a subestima drepturile bărbaților, ci are scopul de a explica că Drepturile Fundamentale ale Omului au fost create și trebuie să fie aplicate pentru femei și bărbați în egală măsură, fără nicio discriminare.

Despre ce exagerare putem vorbi, atunci când feminismul își dorește o egalitate în respectarea drepturilor. Dacă e să vorbim de violență, iar aici e bine când facem declarații, să ne referim fie la practică ori la statistică, dacă nu avem nicio experiență în apărarea victimelor violenței în familie. Statistica oficială pentru anul 2020, ne dă pentru Moldova cifra de 13.000 de victime care oficial au depus plângeri pe acțiuni de violență domestică. Dar, să nu ignorăm faptul că multe victime nici nu ajung să depună plângeri din diverse motive, iar unul din acestea, fiind lipsa de încredere în organele de drept. Conform comisiei de monitorizare și analiză a cazurilor de violență în familie soldate cu decese ori cu vătămări grave a integrității corporale a victimelor, pe parcursul anului 2022, din 86 de cazuri grave de violență, 40 s-au soldat cu decesul unei femei ca urmare a acțiunilor violente ale partenerului de viață. Eu nu știu câte femei trebuie să moară ca să credem că fenomenul violenței în familie există și nu este un mit”, a comentat Violeta Gașițoi.

„Da, am reprezentat persoane care au fost supuse violenței în familie, victime violate, traficate, hărțuite. De ce stă cu agresorul? Cazuri și motive sunt diferite, doar că nici unul nu e din cauza plăcerii. În cele mai multe cazuri bărbatul agresor nu le permite să muncească, să-și facă studii, ori o carieră profesională, nu le permite să fie independente. Femeile victime devin dependente financiar, nasc copii și îi cresc, iar după ce „dragostea” s-a transformat în violență de la psihologică a mai trecut și la cea fizică, economică, ea nu are unde să fugă. O să mă întrebați, cum nu are? Da de unde a venit? Păi iată din această cauză, că o mare parte a societății vine să judece femeia și să pună toată responsabilitatea pe umerii victimei, protejând agresorii începând de la rudele care o judecă, și de la care primește mereu replici de genul „Unde te-ai uitat când te-ai măritat” , „La ce ai mai făcut copii dacă știai că e așa”, „Și ce o să spună rudele”, „Dar la copii te-ai gândit, cum ei fără tată?!”, etc.

La moment, am un caz pe care îl studiez, unde victima încearcă de ani buni să fugă de violența fostului, împreună cu copilul și peste tot este urmărită și hărțuită până în ziua de astăzi. Nu vă dau nume pentru că persoanele sunt cunoscute publicului. Da, se întâmplă și la case mai mari.

În cazul dat, nu putem spune de ce stă cu el? Ba nu, femeia nu mai locuiește cu agresorul, a fugit de la el în 2010 cu tot cu copil, dar este în continuare agresată verbal și fizic, este urmărită. Ea a încercat și a cerut de mai multe ori să obțină ordonanță de protecție în toți acești ani, și doar în 2020-2021 a obținut-o, pentru ea și copila. Doar că de la obținerea acestei ordonanțe de protecție până la punerea în aplicare, în condițiile Moldovei, drumul este destul de anevoios”, a mai adăugat avocata.

„Traumele unei victime le pot înțelege doar specialiștii și persoanele care lucrează cu aceste victime și cunosc cazurile din prima sursă. Le putem cunoaște noi, care luptăm pentru a le restabili drepturile, chiar dacă mereu am crezut că juriștii, absolut toți, se documentează pe aceste și alte acțiuni ilegale care se comit în domeniul încălcării drepturilor omului, se pare că sunt și excepții.

Spuneți „Stop violenței în familie!”.

Sesizați orice caz de abuz fizic, psihic, economic la care sunteți supuși în familie.

Chiar îmi doresc să încurajez pe toți cei care sunt victimele violenței în familie, victimele hărțuirii, violurilor, discriminării, să nu să se descurajeze, să lupte pentru a ieși dintr-o astfel de familie, să ceară stoparea ilegalității, restabilirea drepturilor și sancționarea agresorilor. Fie că sunteți femeie, bărbat ori un copil.

Dacă ai nimerit în astfel de situație, mereu este o soluție și mereu cineva îți va deschide o ușă și te va ajuta. Ceea ce contează e să cereți acel ajutor si să depășiți această frică. Iar specialiștii să promoveze aplicarea legii în cazurile unde există violență și să accepte că aceasta nu e un „mit”, dar un adevăr care nu are naționalitate.

Victimă a violenței în familie poate fi nu doar femeia, dar și bărbatul. Toate acțiunile de violență se pedepsesc penal și trebuie raportate, solicitând ca statul să-și onoreze obligațiunile pozitive și să protejeze victimele. Despre metodele efective de protejare a victimelor e un subiect care mai mult ar trebui explicat organelor de drept. Dar o să dau prevederile Codului Penal și sancțiunile în cazul violenței de familie”, a conchis avocata Violeta Gașițoi.

Codul penal prevede: Articolul 2011.Violenţa în familie
(1) Acţiunea sau inacţiunea intenţionată comisă de un membru al familiei în privinţa altui membru al familiei, manifestată prin:
a) maltratare, alte acţiuni violente, soldate cu vătămare uşoară a integrităţii corporale sau a sănătăţii;
b) izolare, intimidare în scop de impunere a voinţei sau a controlului personal asupra victimei;
c) privarea de mijloace economice, inclusiv lipsirea de mijloace de existenţă primară, neglijare, dacă au provocat victimei vătămare uşoară a integrității corporale sau a sănătăţii, se pedepseşte cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 150 la 180 de ore sau cu închisoare de pînă la 4 ani.

(2) Faptele prevăzute la alin. (1)
a) săvârșite asupra a doi sau a mai multor membri ai familiei;
a1) săvârșite cu bună știință asupra unui minor ori asupra unei femei gravide sau profitând de starea de neputință cunoscută sau evidentă a victimei, care se datorează vârstei înaintate, bolii, dizabilității ori unui alt factor;
b) săvârșite în legătură cu solicitarea sau aplicarea măsurilor de protecţie;
c) care au provocat vătămarea medie a integrităţii corporale sau a sănătăţii, se pedepsesc cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore sau cu închisoare de la 1 la 6 ani.

(3) Faptele prevăzute la alin. (1) și (2) care:
a) au cauzat vătămarea gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii;
b) au determinat sinuciderea sau încercarea de sinucidere se pedepsesc cu închisoare de la 6 la 12 ani.
(4) Faptele prevăzute la alin. (1) sau (2) care au cauzat vătămarea gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii soldată cu decesul victimei se pedepsesc cu închisoare de la 12 la 15 ani.

UNIMEDIA a cerut comentarii de la avocată, în contextul unui scandal provocat de declarațiile unei avocate la un podcast. Aceasta a declarat că „nu se încalcă niciun drept al femeii, atunci când este bătută, ea de ce șede? Pe dânsa doar nimeni nu o ține.” 

Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News