Fiecare ţară are dreptul la un comisar. Ursula von der Leyen este alegerea Germaniei, iar Kaja Kallas, susţinută de liderii UE pentru a fi următorul şef al politicii externe, va fi reprezentanta Estoniei (şeful politicii externe este numit de Consiliul European, dar este vicepreşedinte al Comisiei).

Aşadar, von der Leyen cere fiecărei ţări să nominalizeze un bărbat şi o femeie, cu excepţia cazului în care comisarul în exerciţiu rămâne în funcţie.

CINE RĂMÂNE?

Mai multe guverne au ales să evite o luptă internă neplăcută trimiţând înapoi persoana lor actuală în Berlaymont, sediul Comisiei. La urma urmei, experienţa lor şi relaţia personală cu von der Leyen ar putea contribui la obţinerea unui portofoliu mai bun.

Maroš Šefčovič (Slovacia) şi Valdis Dombrovskis (Letonia), de exemplu, cunoscuţi drept comisari de încredere, vor adăuga în CV-ul lor încă cinci ani la Comisia Europeană.

Probabil că acelaşi lucru este valabil şi pentru Dubravka Šuica (Croaţia), deşi aceasta nu a fost încă numită oficial de guvernul său.

Comisarul olandez Wopke Hoekstra a intrat în Comisia Europeană în octombrie ca înlocuitor al şefului pentru climă, Frans Timmermans, şi va reveni pentru încă cinci ani, chiar dacă partidul său nu mai face parte din guvernul olandez.

Încă nu este clar dacă liderii francez şi grec vor decide să îi trimită înapoi pe actualii lor comisari, Thierry Breton şi Margaritis Schinas.

CE NUME NOI SUNT DEJA ŞTIUTE?

Un număr tot mai mare de ţări au început să propună nume, chiar înainte ca von der Leyen să trimită cererea sa oficială.

Spania speră să obţină un portofoliu important în domeniul energiei şi al climei pentru ministrul pentru tranziţie ecologică, Teresa Ribera, mai ales că aceasta va fi probabil cea mai importantă socialistă din următoarea Comisie.

Suedia o trimite pe ministrul pentru afaceri europene Jessika Roswall, Finlanda o trimite pe eurodeputata Henna Virkkunen, Slovenia l-a trimis pe fostul preşedinte al Curţii de Conturi Tomaž Vesel, Irlanda l-a propus pe ministrul de finanţe Michael McGrath, iar Republica Cehă l-a nominalizat pe ministrul industriei şi comerţului Jozef Síkela.

Mai rămân însă mai mult de o duzină de ţări a căror alegere nu este încă ştiută, dar tot mai multe ţări îşi vor înainta propunerile în următoarele săptămâni.

Până acum, nimeni nu a prezentat public doi candidaţi, aşa cum s-a cerut. Dar liderii europeni sunt conştienţi de faptul că von der Leyen doreşte o Comisie echilibrată din punct de vedere al genului. În unele cazuri, se vor purta negocieri în culise cu privire la nume şi portofolii înainte de a se face public ceva oficial, pentru a se evita prejudicierea publică a unui candidat care ar putea fi respins.

LUPTE INTERNE PENTRU PROPUNEREA DE COMISAR

În alte cazuri, politicienii naţionali se luptă între ei pentru nominalizare.

În Lituania, premierul şi preşedintele se luptă deschis pentru desemnarea candidatului.

În Polonia, lupta are loc în spatele uşilor închise.

Alte ţări, cum ar fi Bulgaria şi Belgia, sunt în plin proces de formare a noilor guverne, ceea ce face dificilă luarea unei decizii cu privire la un nume.

---