Când și unde a apărut conceptul de „agrovoltaică”? Ce înseamnă sisteme agrovoltaice?

Sistemele agrovoltaice constau în utilizarea aceluiași teren pentru a obține atât energie electrică de la panouri solare, cât și produse agricole, adică instalarea panourilor fotovoltaice pe același teren cu o cultură agricolă. Deși în ultima vreme se vorbește intens despre această soluție și pare ca e ceva nou și revoluționar, acest concept a fost dezvoltat în anii 80 ai secolului XX, dar abia în ultimul deceniu a început să fie implementat. Aceste sisteme se construiesc de mai mulți ani, în foarte multe state. Probabil există și în Republica Moldova pe undeva vreun sistem agrovoltaic, dar din cauza ca nu se mediatizează proiectele de acest gen nu avem de unde să știm. Interesul față de acest concept a crescut în ultima perioadă, mai ales în statele UE. Este dificil de a da o definiție categorică acestor sisteme fiindcă există diferite abordări: cineva poate să spună că face deja agrovoltaică pentru că are panouri fotovoltaice pe acoperișul unei sere, sau pe un depozit frigorific, altcineva poate să zică că agrovoltaica se referă doar la sistemele terestre.

Există potențial pentru dezvoltarea sistemelor agrovoltaice în Republica Moldova?

Evident, Republica Moldova fiind un stat agrar situat într-o zonă climaterică favorabilă pentru aceste tehnologii (între 1200-1400 ore însorite) poate avea o perspectivă foarte mare.

Ce tip de culturi sunt potrivite pentru a fi cultivate în sistemele agrovoltaice?

Varietatea culturilor poate fi foarte largă, din experiența altor țări se cultivă: legume, pomi fructiferi, vii, și lista poate continua. La sigur sistemele agrovoltaice nu pot fi utilizate în câmpuile unde sunt cultivate cerealele.

În Grecia, sub panourile fotovoltaice cresc plante aromatice și flori, în Spania anghinare și broccoli, în Belgia sfeclă de zahăr și pere, în Franța a fost construit cel mai mare sistem agrovoltaic într-o vie, în Germania fructele de pădure (afine și zmeură) sunt cultivate sub panouri, pomi fructiferi (în special meri), cartofi și alte culturi. Studiile efectuate în India au demonstrat că producția de bumbac și roșii a fost cu până la 40% mai mare în cadrul sistemelor agovoltaice care au umbrit plantele și au protejat solul de evaporarea apei.

Trebuie să avem în vedere și faptul că nu este suficient să calculăm doar randamentul producției agricole și fotovoltaice. Literatura de specialitate ne spune că panourile pot oferi deasemenea și o protecție împotriva soarelui și a grindinii, care ar putea fi cuantificată ca economii în factura pentru asigurare. Și acest lucru, din păcate, devine din ce în ce mai important mai ales cu în contextul schimbărilor climatice.

Agricultura este un domeniu strategic pentru țara noastră. Este agricultura moldovenească pregătită pentru acest tip de inovație?

Este adevărat faptul că agricultorii noștri sunt mai reticenți la inovații, mai ales că o mare parte din ei sunt oameni în vârstă, care cu greu se vor implica în astfel de „aventuri”. Consider că a venit timpul să discutăm despre o schimbare de viziune, fiindcă multe terenuri încă sunt pârloagă și mai nou sunt utilizate pentru construcția parcurilor fotovoltaice. În opinia mea, aceasta este o abordare greșită. Sistemele agrovoltaice ar permite menținerea activității agricole, atât de frumoase, atât de importante și necesare.

Care sunt principalele bariere pe care le poate întâlni agrovoltaica la noi?

Cea mai mare problemă pentru simbioza agriculturii și energiei în Republica Moldova este interzicerea utilizării construcțiilor din beton pe terenurile agricole. Legislația națională interzice fixarea la sol a panourilor fotovoltaice utilizând betonul, ceea ce limitează posibilitățle tehnice de instalare. Cred că ar fi înțelept și necesar să urmăm exemplul Germaniei și altor țări din lume și să permitem utilizarea acestor construcții. Tehnologia de cultivare a terenurilor agricole face acest lucru posibil, cultura este protejată suplimentar de panouri, se creează condiții ideale pentru anumite tipuri de plante, de ce să nu profităm de asta? Agrovoltaica permite o sinergie excelentă.

Pe partea fotovoltaică, poate cea mai mare barieră este limita de capacitate care este impusă de lege pentru mecanismul de sprijin contorizare netă, care este de 200 kW. Iar în caz că nu există acest consum atunci nici această putere instalată nu este necesară fiindcă contorizarea netă este un mecanism care nu presupune comercializarea energiei în rețea la un tarif garantat. Un alt mecanism de sprijin al statului „tarif fix”, care impune o limită de capacitate de până la 1 MW și garantarea tarifului pe o perioadă de 15 ani, ar fi o soluție pentru agricultori, dar în acest caz este nevoie de a participa la concursul de alocare a cotelor de producție.

Cât despre barierele tehnice, există deja soluții comerciale care combină panouri mobile care sunt controlate automat prin software, ele pot fi integrate cu o cultură agricolă specifică, prelucrând date despre temperatură, umiditatea solului, prognoze meteo etc., pentru a asigura performanțe optime și o mai bună protecție a plantelor.

În ce țară sistemele agrovoltaice sunt mai dezvoltate ?

Aș menționa Franța, fiindcă acolo mai ales în ultima perioadă s-a pus accentul pe astfel de sisteme și acest concept s-a răspândit rapid în toată țara. Cred că în următorii 2-3 ani Franța va deveni lider la acest capitol. În linii generale, sistemele agrovoltaice se dezvoltă rapid din Japonia până în Statele Unite.

Combinarea agriculturii și panourilor fotovoltaice nu este chiar ușoară. Care sunt principalele reticențe din partea fermierilor?

Principala problemă este ignoranța, nu doar a fermierilor, ci și a sectorului energetic. Sistemele agrovoltaice nu au căpătat încă prea mare răspândire în țara noastră. Până acum, ambele sectoare au mers pe drumuri separate: fie terenul era utilizat pentru agricultură; fie pentru un parc fotovoltaic.

Care sunt avantajele sistemelor agrovoltoaice?

Principalul beneficiu al acestor sisteme este că reprezintă o oportunitate de a îmbunătăți calitatea solului și de a promova biodiversitatea, astfel încât terenul să nu fie degradat. Din punct de vedere agricol, coexistența ambelor poate reduce utilizarea apei, poate proteja culturile de anumite intemperii și poate genera noi modele de afaceri agricole, prin posibilitatea de a încorpora noi soiuri.

Afacerile fermierilor pot fi îmbunătățite prin reducerea pierderii terenurilor arabile și prin generarea de venituri agricole pe lângă producerea de energie electrică din fotovoltaice, astfel favorizând activitatea economică și dezvoltarea întreprinderii.

---