„Radulov e din Bulgaria, în organizația lui criminală din Republica Moldova erau banditi din Bulgaria, din România, din Ucraina, Rusia etc”, a dezvăluit generalul.

Nicolae Alexei a relatat și detalii mai puțin știute din procesul de desfășurare a anchetelor care vizau suspecți învinuiți de crime deosebit de grave: „Le propuneam pază și procurorilor care conduceau urmărirea penală, și judecătorilor care judecau aceste cauze. La toți care judecau cauze ce prevedeau pedeapsă cu moartea sau detențiune pe viață. Aproape toți au acceptat, dar au fost care nu au acceptat. Sergiu Furdui, pe atunci vicepreședinte la Curtea de Apel Chișinău, el a pronunțat sentința lui Radulov. El a refuzat paza, mi-a spus: „Nicolae, nu am nevoie, o să mă descurc și așa”. Nu a vrut să ia pază nici procurorul pe acest caz, din anumite motive nu-i voi da numele, era șef de secție în Procuratura Generală, un prieten de al meu, ne-am ocupat într-o secție de luptă 9 ani. Maestru în sport și el, lupta în categoria de 90 kg. A parvenit informația că bandiții sunt pe urmele lor și pun ceva la cale. M-am întâlnit cu el, era bulgar de naționalitate. I-am spus să-i dai 2-3 lucrători, el mi-a zâmbit și mi-a spus: „Nicolae, mă superi”. Și până astăzi mă mustră conștiința și-mi pare rău că nu l-am convins să-i dau pază, pentru că la 2 săptămâni după discuția mea cu el, bandiții l-au răpit și l-au ucis”.

Generalul spune că deținuții care au comis crime excepțional de grave practic au primit „în mâini” legea în baza căreia pot obține eliberarea din pușcărie: „De ce dau vina pe instanță, pe sistemul penitenciar? Voi le-ați dat undița: „Na pescuiți. Doar că, peștele pe care îl prindeți, îl împărțiți cu noi”. Acesta e principiul, nimic nu se face pe gratis. Ei au dat sistemului penitenciarelor și instanțelor legea, aceștia aplică legea. Și ei acolo îl fac sfânt pe acesta, îl pun la icoane, îl fac înger pe acest bandit. Dar înaine de asta ei curăță dosare, pot să vă povestesc tot acest mecanism, cum corup ei acolo și cum ajunge dosarul curat, pe masa judecătorului. Și judecătorul ce să facă? El citește legea, face cunoștință cu dosarul. L-am auzit pe unul de la Ministerul Justiției: „Dacă judecătorul mai deschidea internetul...” Tu știi ce e judecător, el ce judecă după internet sau are dosarul și judecă după probele acumulate și puse la dispoziția lui? Se uită el pe internet să vadă că Radulov e bandit? Prostii. Cei care au modificat și adoptat legea, cu acest scop au modificat-o, să iasă categoriile de bandiți din pușcărie. Ministra Justiției repetă că trebuie să avem grijă de umanizarea pedepsei, de categoria aceasta de deținuți, să-i reintegrăm în societate, de CtEDO, își bate ea capul. Dar nu trebuie să îți amintești de faptul că ei au distrus familii întregi? Le-au nenorocit acești bandiți”.

„Ministerul Justiției, Parlamentul ca instituție, inclusiv Stamate, aceste instituții sunt cointeresate să-și apere interesele. Despre ce comisii vorbesc ei, de ce până acum nu au făcut regulă? Ce jale i-a pălit? Ancheta nu trebuie făcută în cadrul comisiei, ci în cadrul unui proces penal, care să fie inițiat, să se scoată la suprafață și interesul material, și cel formal”, a subliniat Nicolae Alexei.

Iurie Radulov, cunoscut în lumea interlopă ca „Babior”, condamnat la detenție pe viață pentru 10 crime la comandă și 11 tentative de omor, a părăsit teritoriul Republicii Moldova, după ce a fost eliberat recent din pușcărie.

În context, deputata Olesea Stamate a dezmințit informațiile că tatăl său, Coval Vladimir, a fost avocatul lui Radulov Iurie. Ea a precizat că tatăl său într-adevăr l-a reprezentat pe criminal în solicitarea privind aplicarea amnistiei, care însă a fost refuzată, atât de prima instanță, cât și de instanța de apel, iar ultimul și-a schimbat apărătorul: „Orice interes personal al meu sau al apropiaților mei în acest subiect este doar o următoare bârfă, aruncată în spațiul public ca să mă discrediteze.”

Ulterior, Consiliul Superior al Magistraturii a oferit detalii pe cazul a patru deținuți pe viață, eliberați din Penitenciarul nr. 17 - Rezina, printre aceștia fiind și Iurie Radulov: „Data demersului: 10 martie 2025. • Instanța de fond: Judecătoria Orhei, sediul Rezina. • Decizia inițială: Demersul Penitenciarului nr. 17 a fost admis, dispunându-se liberarea condiționată după executarea unui termen de 25 de ani și 6 luni. • Recurs: Admis de instanța superioară pe 3 aprilie 2025, depus de Penitenciarul nr. 17, iar instanța a menținut decizia de liberare condiționată cu stabilirea unor obligații suplimentare”.

CSM a decis ca Inspecția Judiciară să analizeze toate actele judecătorești pronunțate în cauzele privind amnistierea persoanelor condamnate la detențiune pe viață, pentru a stabili motivele care au stat la baza admiterii sau respingerii acestor demersuri.

Pe 4 aprilie 2025, deputata Olesea Stamate a fost exclusă din Partidul Acțiune și Solidaritate și din fracțiune, care i-a cerut să-și depună mandatul de parlamentar.

Olesea Stamate, la rândul său, a anunțat că „a primit cu înțelegere” decizia foștilor săi colegi. „Cunosc adevărul și am sufletul împăcat: toate acțiunile mele au fost corecte și legale”, a declarat aceasta.

Decizia PAS a venit după scandalul pe eliberarea din pușcărie a mai multor deținuți, condamnați pe viață, care a fost posibilă în urma unor modificări legislative promovate de Stamate încă în 2022, inclusiv la Legea amnistiei.

În context, liderul PLDM, Vlad Filat, a declarat că „Olesea Stamate este doar o piuliță în toată această guvernare incompetentă”. „Ea este de vină pentru că a propus niște modificări ce au permis mai multor criminali să ajungă la libertate, dar le-au votat toți deputații PAS. Acum ne întrebăm, ei citesc vreodată ce votează? Și dacă citesc, ei măcar înțeleg ceva?!”, a comentat fostul premier.

Și primarul de Chișinău, Ion Ceban, a venit cu o reacție după ce Olesea Stamate a fost exclusă din PAS, în contextul scandalului privind eliberarea din închisoare a unor persoane condamnate pe viață. „Este extrem de grav ceea ce s-a întâmplat și vă invit pe toți să vă dați demisia odată și odată, mamă de incompetenți ce sunteți, pentru că ați pus în pericol securitatea națională”, a declarat edilul într-un filmuleț postat pe rețelele de socializare.

Totodată, și fostul viceministru al Justiției Nicolae Eșanu a comentat scandalul cu Legea Amnistiei, subliniind rolul șefei statului în acest proces, căreia îi revine atribuția de a promulga legile votate de Parlament, ulterior acestea fiind publicate în Monitorul Oficial, moment din care intră în vigoare. „Autorii comunicatului și cei care au reacționat nu știu că procesul legislativ include și etapa promulgării sau nu au curajul să întrebe de ce erorile respective nu au fost depistate la etapa promulgării?”, se întreabă juristul.

Replici tăioase pe legea Amnistiei au avut loc și la ședința Parlamentului. Deputatul PSRM Grigore Novac a declarat că deputații PAS „au dat cu nasul în greblă”, după ce au votat proiectul, iar acesta a dus la consecințe grave pentru societate - eliberarea criminalilor din detenție. La rândul său, deputatul PAS Igor Chiriac a intervenit și a propus „să fie identificate mecanismele cu care se va putea opera, pentru ca lucrurile care s-au întâmplat să nu se mai întâmple pe viitor”. „Nu umblați cu minciunica, că eu vă prind repede”, i-a răspuns socialistul.

În același context, deputata PAS Ana Racu, juristă de profesie, le-a cerut parlamentarilor din opoziție să nu „exagereze și catastrofizeze”, atunci când comentează scandalul iscat după ce s-a aflat că mai mulți condamnați pe viață, inclusiv pentru omoruri la comandă, au fost eliberați din penitenciare, în baza unei legi aprobate de partidul de guvernământ. „Indiferent că iese un interlop sau altul, avem un război în coaste, îți poate cădea o dronă în cap, nu mai catastrofizați”, a spus Racu.

Anterior, fosta președintă a Comisiei juridice, numiri și imunități, Olesea Stamate, a explicat că în 2008, PCRM a modificat Codul Penal, astfel încât pedeapsa pentru infracțiunile săvârșite de Alexandr Sinigur a fost redusă.

Fostul Procuror General, Alexandr Stoianoglo, s-a arătat indignat de decizie. „După grațierea traficanților de droguri, guvernarea a făcut pasul următor și a deschis ușa Penitenciarului Nr.17 și pentru interlopii condamnați pe viață. Pe ce temei și cine va răspunde dacă acesta recidivează”, a scris Stoianoglo.

Și fosta șefă a Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, a venit cu un comentariu. „A fost necesar Parlamentul să reducă pedeapsa pentru unele infracțiuni grave și deosebit de grave de corupție în 2024?”, a scris acesta pe rețele.