„Cazul Radulov Iurie

• Data demersului: 10 martie 2025. • Instanța de fond: Judecătoria Orhei, sediul Rezina. • Decizia inițială: Demersul Penitenciarului nr. 17 a fost admis, dispunându-se liberarea condiționată după executarea unui termen de 25 de ani și 6 luni. • Recurs: Admis de instanța superioară pe 3 aprilie 2025, depus de Penitenciarul nr. 17, iar instanța a menținut decizia de liberare condiționată cu stabilirea unor obligații suplimentare.

Cazul Spătari Dumitru

• Data demersului: 19 noiembrie 2024. • Instanța de fond: Judecătoria Orhei, sediul Rezina. • Decizia inițială: Înlocuirea pedepsei cu detențiune pe viață cu 20 de ani de închisoare. • Recurs: Modificat de instanța superioară, Curtea de Apel Nord, care a dispus aplicarea muncii neremunerate în folosul comunității și eliberarea condamnatului din penitenciar. • Măsură aplicată: Muncă neremunerată de 240 de ore.

Cazul Glec Alexandru

• Data demersului: 29 mai 2023, din partea Penitenciarului nr. 17. • Instanța de fond: Judecătoria Orhei, sediul Rezina. • Rezultatul inițial: Demersul a fost respins ca neîntemeiat pe 29 mai 2023. • Recurs: Admis la 25 ianuarie 2024 de către Curtea de Apel Chișinău, care a dispus rejudecarea cazului. • Decizia finală: Pe 8 august 2024, demersul a fost respins de instanța de fond. • Recurs final: La 4 decembrie 2024, recursul a fost admis de Curtea de Apel Nord, iar pedeapsa de detențiune pe viață a fost comutată în 30 de ani de închisoare. • Liberarea condiționată: Admisă pe 26 februarie 2025 de Curtea de Apel Nord, care a dispus liberarea condiționată în temeiul art. 91 Cod penal, având în vedere comportamentul pozitiv și executarea unui termen de 27 de ani de detenție.

Cazul Sinigur Alexandru

• Data înregistrării demersului: 2 septembrie 2022. • Instanța de fond: Judecătoria Orhei, sediul Rezina. • Rezultatul inițial: Demersul a fost respins pe 31 mai 2023. • Recurs: A fost formulat și admis la 27 februarie 2024, de către Colegiul Penal al Curții de Apel Chișinău. • Decizia: În temeiul art. 7 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 243/2021, pedeapsa lui Sinigur Alexandru a fost comutată din detențiune pe viață la 30 de ani de închisoare. • Cererea de liberare condiționată: Depusă la 25 februarie 2025. • Instanța de fond: Judecătoria Orhei, sediul Rezina, a admis cererea pe 27 martie 2025. • Decizia: Liberarea condiționată înainte de termen, având în vedere îndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 91 din Codul penal:

- Respectarea procedurii prealabile. - Realizarea programului individual de executare a pedepsei. - Comportament pozitiv. - Executarea unui termen mai mare de 20 de ani.

• Recurs: Admis pe 4 aprilie 2025 de către Curtea de Apel Nord, care a casat încheierea din 27 martie 2025 și a respins demersul ca nefondat”, a menționat Livia Mitrofan în cadrul ședinței de astăzi a CSM.

„Până în prezent, din totalul de 77 de demersuri înaintate de Penitenciarul nr. 17, amnistia a fost aplicată în 15 cazuri, fiind respinsă definitiv în 36 de cazuri. În continuare, instanțele examinează un număr semnificativ de dosare, iar practica judiciară în domeniu rămâne în dezvoltare”, menționează reprezentanții CSM.

Consiliul Superior al Magistraturii a decis ca Inspecția Judiciară să analizeze toate actele judecătorești pronunțate în cauzele privind amnistierea persoanelor condamnate la detențiune pe viață, pentru a stabili motivele care au stat la baza admiterii sau respingerii acestor demersuri. Decizia a fost luată în cadrul ședinței de astăzi, 8 aprilie, a plenului CSM.

Pe 4 aprilie 2025, deputata Olesea Stamate a fost exclusă din Partidul Acțiune și Solidaritate și din fracțiune, care i-a cerut să-și depună mandatul de parlamentar.

Olesea Stamate, la rândul său, a anunțat că „a primit cu înțelegere” decizia foștilor săi colegi. „Cunosc adevărul și am sufletul împăcat: toate acțiunile mele au fost corecte și legale”, a declarat aceasta.

Ulterior, Stamate a dat de înțeles că deocamdată, nu planifică să-și depună mandatul de parlamentară, așa cum i-a cerut liderul formațiunii, Igor Grosu. „Așa cum am promis și în campania electorală, și în toate comunicările mele cu cetățenii, eu voi continua să lupt pentru dreptate și pentru justiție”, a declarat deputata.

Decizia PAS a venit după scandalul pe eliberarea din pușcărie a mai multor deținuți, condamnați pe viață, care a fost posibilă în urma unor modificări legislative promovate de Stamate încă în 2022, inclusiv la Legea amnistiei.

În context, liderul PLDM, Vlad Filat, susține că „Olesea Stamate este doar o piuliță în toată această guvernare incompetentă”. „Ea este de vină pentru că a propus niște modificări ce au permis mai multor criminali să ajungă la libertate, dar le-au votat toți deputații PAS. Acum ne întrebăm, ei citesc vreodată ce votează? Și dacă citesc, ei măcar înțeleg ceva?!”, a comentat fostul premier.

Și primarul de Chișinău, Ion Ceban, a venit cu o reacție după ce Olesea Stamate a fost exclusă din PAS, în contextul scandalului privind eliberarea din închisoare a unor persoane condamnate pe viață. „Este extrem de grav ceea ce s-a întâmplat și vă invit pe toți să vă dați demisia odată și odată, mamă de incompetenți ce sunteți, pentru că ați pus în pericol securitatea națională”, a declarat edilul într-un filmuleț postat pe rețelele de socializare.

Totodată, și fostul viceministru al Justiției Nicolae Eșanu a comentat scandalul cu Legea Amnistiei, subliniind rolul șefei statului în acest proces, căreia îi revine atribuția de a promulga legile votate de Parlament, ulterior acestea fiind publicate în Monitorul Oficial, moment din care intră în vigoare. „Autorii comunicatului și cei care au reacționat nu știu că procesul legislativ include și etapa promulgării sau nu au curajul să întrebe de ce erorile respective nu au fost depistate la etapa promulgării?”, se întreabă juristul.

Replici tăioase pe legea Amnistiei au avut loc și la ședința de vineri a Parlamentului. Deputatul PSRM Grigore Novac a declarat că deputații PAS „au dat cu nasul în greblă”, după ce au votat proiectul, iar acesta a dus la consecințe grave pentru societate - eliberarea criminalilor din detenție. La rândul său, deputatul PAS Igor Chiriac a intervenit și a propus „să fie identificate mecanismele cu care se va putea opera, pentru ca lucrurile care s-au întâmplat să nu se mai întâmple pe viitor”. „Nu umblați cu minciunica, că eu vă prind repede”, i-a răspuns socialistul.

În același context, deputata PAS Ana Racu, juristă de profesie, le-a cerut parlamentarilor din opoziție să nu „exagereze și catastrofizeze”, atunci când comentează scandalul iscat după ce s-a aflat că mai mulți condamnați pe viață, inclusiv pentru omoruri la comandă, au fost eliberați din penitenciare, în baza unei legi aprobate de partidul de guvernământ. „Indiferent că iese un interlop sau altul, avem un război în coaste, îți poate cădea o dronă în cap, nu mai catastrofizați”, a spus Racu.

Unul dintre cei eliberați a fost Alexandr Sinigur, condamnat în anul 2006 la detenție pe viață. La scurt timp, după ce societatea s-a scandalizat de aceste decizii, „Sinii” a fost reținut într-un alt dosar, în care figurează ca bănuit de comiterea unui omor.

Fosta președintă a Comisiei juridice, numiri și imunități, Olesea Stamate, a explicat că în 2008, PCRM a modificat Codul Penal, astfel încât pedeapsa pentru infracțiunile săvârșite de Alexandr Sinigur a fost redusă.

Fostul Procuror General, Alexandr Stoianoglo, s-a arătat indignat de decizie. „După grațierea traficanților de droguri, guvernarea a făcut pasul următor și a deschis ușa Penitenciarului Nr.17 și pentru interlopii condamnați pe viață. Pe ce temei și cine va răspunde dacă acesta recidivează”, a scris Stoianoglo.

Și fosta șefă a Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, a venit cu un comentariu. „A fost necesar Parlamentul să reducă pedeapsa pentru unele infracțiuni grave și deosebit de grave de corupție în 2024?”, a scris acesta pe rețele.

Și sentința lui Denis Russu, unul dintre condamnații în dosarul privind atacul armat asupra încasatorilor de la magazinul „Metro”, din mai 2014, a fost revizuită de instanță.

Iurie Radulov, cunoscut în lumea interlopă ca „Babior”, condamnat la detenție pe viață pentru 10 crime la comandă și 11 tentative de omor, a părăsit teritoriul Republicii Moldova, după ce a fost eliberat recent din pușcărie.

Deputata PAS, Olesea Stamate, a dezmințit informațiile că tatăl său, Coval Vladimir, a fost avocatul lui Radulov Iurie. Ea a precizat că tatăl său într-adevăr l-a reprezentat pe criminal în solicitarea privind aplicarea amnistiei, care însă a fost refuzată, atât de prima instanță, cât și de instanța de apel, iar ultimul și-a schimbat apărătorul: „Orice interes personal al meu sau al apropiaților mei în acest subiect este doar o următoare bârfă, aruncată în spațiul public ca să mă discrediteze.”

În total, 24 de condamnați pe viață s-au ales cu sentința revizuită, dintre care 9 au fost eliberați, în 2024 și 2025.

Fostul ministru al Justiției, Alexandru Tănase, ex-președinte al Curții Constituționale, afirmă că „legea Amnistiei nu neapărat este cea care a deschis porțile penitenciarului, iar legile anterioare cu privire la amnistie conțineau prevederi identice”. Declarațiile au fost făcute în contextul scandalului iscat în spațiul public, după ce mai multe persoane condamnate pe viață au fost eliberate din detenție.„Amendamentele Olesei Stamate nu au deschis nimănui nicio portiță. În general, nu există nimic nou aici. Ceea ce s-a întâmplat surprinzător, este modul cum s-a pus în aplicare această lege, nu textul legii este problematic”, a declarat Tănase.

---