Principala problemă este modul în care UE poate contribui la evitarea escaladării regionale a conflictului dintre Israel şi gruparea islamistă Hamas, potrivit dpa, preluată de Agerpres.
În privinţa Ucrainei, trebuie stabilită în următoarele luni participarea țării la angajamentele occidentale de securitate. Şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a sugerat implicarea financiară pe termen lung pentru asistenţa militară şi alocarea de fonduri europene pentru avioane de luptă şi rachete moderne. El intenţionează să mobilizeze în acest scop 5 miliarde de euro anual, din 2024 până la sfârşitul lui 2027.
La reuniunea de luni nu se aşteaptă decizii cu implicaţii majore. Până acum, mai multe state membre ale UE au fost reticente faţă de angajamentele pe termen lung legate de Ucraina. Între cele 27 de ţări există şi diferenţe de evaluare a reacţiei israeliene la atacul Hamas din 7 octombrie.
Liderii spanioli, de exemplu, acuză deschis Israelul de încălcarea legislaţiei internaţionale prin ordinul de evacuare a locuitorilor din oraşul Gaza; ei susţin cererile de încetare a focului. Conducătorii germani şi din alte ţări se opun acestui punct de vedere şi subliniază dreptul Israelului la autoapărare.
Miniştrii europeni au în vedere şi conflictul dintre Armenia şi Azerbaidjan. Ei vor discuta de asemenea, după reuniune, cu oficiali din Kazahstan, Kîrgîzstan, Tadjikistan, Turkmenistan şi Uzbekistan.
Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News
StudioTechno
Potrivit legislației, suntem obligați să cenzurăm comentariile ce incită la ură, reprezintă atac la persoană sau conțin cuvinte necenzurate.
Vă îndemnăm la discuții decente!