(update 14:10) Potrivit raportului, în cazul fraudei bancare au fost pornite aproximativ 200 cauze penale, ce instrumentează faptele de devalizare a sistemului bancar începând din 2009 până în 2014 și au vizat, în fond, cele trei bănci litigioase - Banca Socială, Banca de Economii si Unibank. Din toate moțiunile acestea de cauze penale au vizat diferite componențe de infracțiuni, în special escrocherii, dobândirea creditului prin înșelăciune, încălcarea regulilor de creditare, evaziuni fiscale, spălare de bani, neglijență, gestionarea defectuasă și prejudicioasă a băncii, obstrucționarea supravegherii bancare, crearea și conducerea unei organizații criminale.

„Schema infracțională este una banal de simplă. Toți banii, în perioada 2009-2014, au fost sustrași prin oferirea abuzivă de credite neperformante, care majoritatea au fost sustrași. Rulajul total al acestor credite de fapt este de aproximativ 42 de miliarde de lei, dintre care 13,5 miliarde au fost sustrași (nu au fost restituiți). Prejudiciul respectiv constatat la momentul de față este de 13,5 miliarde de lei. De fapt, Guvernul va trebui să achite Băncii Naționale 22,9 miliarde de lei, pentru că se ia în calcul și dobânda care urmează să fie achitată. Din tot acest prejudiciu, la intervenția organelor de drept, deja au fost rambursați: către BEM 1,380,217,000 lei, către Banca Socială - 697,500,000 lei, Unibank - 320,741,458 lei, în total - 2,398,458,000”, a raportat Ruslan Popov.

La data de 31 ianuarie 2020, datoria celor trei bănci în proces de lichidare față de bugetul de stat era de 11,723,300,000 lei.

Începând cu iunie 2019 până în prezent, Procuratura a realizat, în comun cu Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale, o evidență a măsurilor de recuperare a prejudiciului. „În acest sens, avem sechestrate în această perioadă bunuri (imobile, terenuri, mijloace de transport, etc.) în valoare de 1,224,531,000 lei, însă toate aceste bunuri urmează să fie valorizate”.

(update 14:30) „În cadrul cauzei penale privind frauda bancară au fost atrase în calitate de bănuiți 41 de persoane fizice și 11 persoane juridice. În cadrul urmăririi de bază se investighează mai multe grupuri de interese economice, cum sunt: grupul Gacichevici și toată conducerea de la acea etapă a BEM-ului (cauza penală se află în stadiu de examinare), Grupul Șor (cauza penală este în curs de desfășurare în ordine de apel, cercetarea penală nu este încă finalizată), grupul Platon, care este deja condamnat, grupul Plahotniuc, care este în faza de urmărire penală și grupul Filat, care deja a fost judecat și condamnat.”

Din 2013 până în 2019, în judecată au fost expediate 28 de cauze penale, dintre care 20 vizează persoane fizice, alte 8 vizează persoane juridice. Dintre dosarele penale deferite justiției, 8 sunt cu sentințe de condamnare. Astăzi pe rol se află cauzele penale ce vizează conducerea BEM și a Băncii Sociale.

Pe această cauză penală, elementul de extraneitate determină complexitatea urmăririi penale. Organul de urmărire penală a fost nevoit să numească 26 de cereri de comisii rogatorii, dintre care au fost executate doar 8. Comisiile rogatorii vizează mai multe jurisdicții, cum ar fi Letonia, Statele Unite, Federația Rusă, Elveția, Austria, Cipru, Monaco, Liechtenstein, Cehia, Franța, Estonia, Germania, Israel, Ucraina, Bulgaria și Emiratele Arabiei Unite.

În prezent sunt cercetate 5,516 de tranzacții financiar-bancare, ce impun formarea mai multor comisii rogatorii în adresa a 35 de țări, unde s-a beneficiat, în final, de acești bani.

În continuare, Popov a precizat că Procuratura a separat investigharea devalizării sistemului bancar în două etape: etapa Gacichevici, anii 2007-2012, care este anchetată separat. În această perioadă, Banca de Economii a fost prejudiciată cu 1,663,216,000 lei, 32,916,000 euro și 7,581,000 dolari.

A doua etapă este perioada Șor, anii 2012-2014, pe când acesta controla Banca Sociala, BEN și Unibank, și schema pe care grupul Șor a implementat-o nu era ceva nou, ci similară cu schema din cazul Investprivatbank, atunci când statul a preluat creanțele și le-a restituit.

Popa a menționat că dacă se acționa încă atunci cu anumite măsuri de prevenție, nu se ajungea la situația când statul a fost nevoit să acopere datoriile BEM, așa cum s-a procedat în cazul Investprivatbank.

Ruslan Popa a declarat că la momentul de față, după mai multe tratative duse între procurorii moldoveni și omologii lor din Letonia, proiectul unui acord de colaborare și de formare a unei echipe comune de investigații este la faza de finalizare a traducerii. În cadrul acestui acord urmează să fie verificată multitudinea de tranzacții financiar-bancare ce au avut loc prin intermediul sistemului bancar al acestei țări, deoarece anume prin Letonia au trecut majoritatea banilor sustrași din sistemul bancar moldovenesc.

Adjunctul procurorului general a spus că până la momentul de față nu a fost făcută o analiză complexă și evaluarea situației de fapt la compartimentul investigațiilor. „Urmărirea penală a fost orientată, intenționat, doar într-o singură direcție, spre anumiți beneficiari, fiind omise a fi verificate anumite informații și probe care persistau și referitor la alți beneficiari”.

„Ce ține de persoanele publice, persoanele cu funcție de demnitate publică, din sistemul bancar public, din alte agenții și entitățile de stat care au avut atribuție la adoptarea cadrului normativ, a reglementărilor necesare ca să aibă loc devalizarea sistemului bancar, urmează să fie apreciate. La momentul de față, noi abia am ajuns la concluzia că, pentru a întocmi o listă completă a acestor funcționari, care și ce atribuții de serviciu a avut la acel moment, care și ce competențe a avut, ce acțiuni a întreprins sau nu a întreprins, urmează ca pentru fiecare în parte să se planifice din punct de vedere metodic și tactic cum trebuie de lucrat și urmează să lucrăm în privința la toți”, a declarat Ruslan Popa.

Acest raport a fost prezentat cu o lună întârziere, la solicitarea lui Ruslan Popa, care la data de 11 decembrie 2019, a cerut membrilor Comisiei parlamentare Securitate Națională, Apărare și Ordine Publică să prelungească termenul oferit, din motiv că noua conducere a PG nu are încredere în raportul întocmit de Procuratura Anticorupție și nu deține toate informațiile, iar în acest sens mai are nevoie de timp pentru a studia amănunțit dosarul.

Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News