„Toate sondajele au fost efectuate doar pe teritoriul Moldovei; de aceea, pentru o evaluare corectă a capacității de estimare a comportamentului la vot, comparația trebuie efectuată între ratingurile oferite de sondaje și rezultatul înregistrat de fiecare candidat pe teritoriul Republicii Moldova”, a spus Doru Petruți.
Potrivit sociologului, pentru a facilita acest proces de comparație, intențiile de vot au fost calculate din totalul celor care au menționat că au o opțiune de vot în fiecare sondaj, acceptând astfel ipoteza unei distribuiri proporționale a „indecișilor”.
Rezultatele sondajelor sunt prezentate în ordine cronologică, de la cel mai apropiat sondaj de data alegerilor până la cel mai depărtat de data la care au avut alegerile.
Potrivit unui comunicat IMAS:
1 Sondajul nu a avut caracter public și este prezentat în acest material prin amabilitatea beneficiarului acestui sondaj.
2 Sondajul nu a avut caracter public și este prezentat în acest material prin amabilitatea beneficiarului acestui sondaj.
3 Sondajul prezentat de FOP a fost realizat utilizând două metode de colectare a datelor: față în față și telefonic.
4 Diferența până la 100% o reprezintă răspunsurile „alt candidat” - 1.3%.
5 Diferența până la 100% o reprezintă răspunsurile „alt candidat” - 1.7%.
6 Sondajul nu a avut caracter public, dar a fost prezentat de o sursă mass-media care a motivat că a obținut acest sondaj în exclusivitate.
7 A fost singurul sondaj realizat telefonică în față), având o rată de răspuns de 7%. Procentele acumulate în sondaj la categoria „alt candidat„ și „indecișii” au fost redistribuiți după modelul explicat mai sus.
„Cu regret, suntem din nou nevoiți să subliniem fenomenele grave care sunt prezente pe piața de cercetare sociologică din Republica Moldova” se precizează într-un comunicat de presă al IMAS, semnat de Doru Petruți.
Câteva dintre ele:
- publicarea de sondaje care se dovedesc a fi la mare distanță de realitate, diferențe ce depășesc cu mult marjele de eroare asumate de fiecare sondaj;
- prezența sondajelor care publică chiar și altă ordine a clasamentului privind intențiile de vot;
- publicarea de sondaje realizate pe un volum de 23 de respondenți, sondaje preluate de mass media fără nici un fel de verificare sau analiză suplimentară;
- sondaje difuzate indiferent de prestația anterioară a companiilor care le dau publicității;
- publicarea de sondaje a cărui număr de indeciși a ajuns până la cota de 64% în plină perioadă electorală;
- organizarea a două „exit-poll-uri” la telefon, deși nici măcar terminologia corectă nu a fost utilizată de realizatori (exit-poll = sondaj la ieșirea din secția de vot) sondaje ce s-au dovedit la distanță considerabilă față de rezultatele înregistrate și cu destule probleme de ordin tehnic și metodologic;
- organizarea de către o companie de cercetare sociologică a unui concurs cu premii funcție de precizia cu care participanții la concurs pot ghici rezultatul alegerilor;
- sondaje online, lipsite de orice rigoare preluate de surse mass media;
Reporter: Valeria Baxanean
Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News
StudioTechno
Potrivit legislației, suntem obligați să cenzurăm comentariile ce incită la ură, reprezintă atac la persoană sau conțin cuvinte necenzurate.
Vă îndemnăm la discuții decente!