O pată gigantică în formă de fluture a apărut pe Soare și ar putea declanșa aurora boreală pe Pământ

O pată coronală, de peste 35 de ori mai lată decât Pământul, a apărut pe suprafața Soarelui și ar putea declanșa aurore boreale în Alaska, în anumite părți ale Canadei și chiar în nordul îndepărtat al Statelor Unite, relatează AccuWeather, citată de libertatea.ro.

Foto: NASA

Pata de pe Soare are forma unui fluture și măsoară aproximativ 480.000 de kilometri în diametru. Când o pată coronală este orientată spre Pământ, particulele încărcate pe care le eliberează pot interacționa cu câmpul magnetic al acestuia pentru a produce aurora boreală.

Un val de aurore boreale este probabil, dar fluxul verde și roșu al luminilor ar putea străluci pe cer în acest weekend deasupra zonelor tipice de observare, cum ar fi Alaska și părți din Canada.

Există chiar și o mică probabilitate de observare în partea nordică a Statelor Unite, inclusiv în Peninsula Superioară a statului Michigan sau în nordul îndepărtat al Noii Anglii.

Aurora boreală, cunoscută și sub numele de „luminile nordului”, este un fenomen optic natural spectaculos, care se manifestă sub forma unor lumini colorate, vibrante și adesea dansante pe cerul nopții, în special în regiunile polare ale Pământului.

Cauza principală este interacțiunea dintre particulele încărcate electric emise de Soare (în principal electroni și protoni din vântul solar sau din ejecțiile de masă coronală – CMEs) și câmpul magnetic al Pământului, precum și atmosfera terestră.

Cum se desfășoară?

1. Particule Solare: Soarele emite constant un flux de particule încărcate electric (vântul solar). Ocazional, au loc erupții solare sau ejecții de masă coronală (CMEs), care eliberează cantități mult mai mari de astfel de particule.

2. Câmpul Magnetic Terestru: Când aceste particule solare de mare energie ajung în apropierea Pământului, ele sunt deviate de câmpul magnetic terestru către polii magnetici (nord și sud). Câmpul magnetic acționează ca un scut, protejând Pământul de majoritatea acestor particule.

3. Coliziunea cu Atmosfera: La polii magnetici, liniile câmpului magnetic sunt mai dense și ghidează particulele către atmosfera superioară a Pământului. Acolo, ele intră în coliziune cu atomii și moleculele de gaze din atmosferă (în principal oxigen și azot).

4. Emisia de Lumină: Aceste coliziuni excită atomii și moleculele, determinându-i să emită energie sub formă de lumină. Este un proces similar cu cel care face ca un tub fluorescent sau un neon să lumineze.


Pub