4,3 mln lei ANI: Andrian Candu are o avere nejustificată de 4,3 milioane de lei, risca confiscarea 17,8523 lei Curs BNM: Dolarul cade la 17,8523 lei, în scădere de 7 bani; Euro la 20,0999 lei 15–49 L/mp Cod galben de ploi: 15–49 litri pe m² pe arii extinse până mâine seara 40 posturi Poliția de Frontieră recrutează 40 de ofițeri și subofițeri pentru Direcția Regională Vest
Astăzi în istorie: Galileo condamnat pentru erezie, nașterea imnului României și răsunetul operațiunilor militare în Basarabia

Pe 21 iunie, lumea marchează momente cruciale în știință, cultura națională și evoluția politică.

Foto: UNIMEDIA

1633: Omul de știință italian Galileo Galilei este găsit vinovat de către Inchiziție de „bănuită erezie“ pentru apărarea opiniei heliocentrice copernicane.
Galileo Galilei, unul dintre cei mai influenți oameni de știință ai tuturor timpurilor, a fost un pionier al astronomiei moderne și fizicii. Condamnarea sa de către Inchiziție a marcat un moment de cotitură în relația dintre știință și religie și a evidențiat lupta pentru libertatea gândirii și cercetării. Galileo a continuat să scrie și să studieze, chiar și în arest la domiciliu, lucrările sale ulterioare influențând profund dezvoltarea științei.

1848: În revista „Foaie pentru minte, inima și literatură" a apărut poezia „Un răsunet", de Andrei Mureșanu.
Andrei Mureșanu, poet și revoluționar român, a scris această poezie inspirată de spiritul Revoluției de la 1848. "Deșteaptă-te, române!" a devenit un simbol al luptei pentru libertate și unitate națională, fiind cântată în momente cheie ale istoriei României și având o rezonanță puternică și în rândul populației din Moldova, mai ales în contextul aspirațiilor de reunificare și identitate națională.

1941: Al Doilea Război Mondial: În noaptea de 21-22 iunie, ora 00:00, Armata Română a declanșat operațiunile militare pentru eliberarea Basarabiei și Bucovinei de Nord de sub ocupația sovietică.
Operațiunea militară din 1941 a avut ca scop recâștigarea teritoriilor anexate de Uniunea Sovietică în 1940, în urma Pactului Ribbentrop-Molotov. Această acțiune a fost un moment semnificativ în istoria Basarabiei, care astăzi formează o parte importantă a Republicii Moldova. Evenimentele din acea perioadă continuă să fie un subiect de discuție și analiză în contextul istoric și politic actual.

2017: Moțiunea de cenzură intitulată "România nu poate fi confiscată. Apărăm democrația și votul românilor", inițiată de parlamentarii PSD și ALDE împotriva Guvernului Sorin Grindeanu a fost aprobată.
Criza politică din România din 2017 a avut un impact semnificativ asupra percepției publice despre stabilitatea guvernamentală și despre lupta împotriva corupției. Evenimentele politice din România sunt urmărite îndeaproape de cetățenii Republicii Moldova, având în vedere legăturile strânse dintre cele două țări. Această moțiune de cenzură a fost un moment important în dinamica politică a României, având implicații și pentru dialogul politic din Moldova.


Pub