„Un element important despre interceptare. SIS, conform legislației este unica instituției cu capacitatea tehnică și drept de a face interceptări. Nu noi stăm cu căștile pe urechi și stenografiere, în mare parte, dar noi avem acele softuri și acel hardware, care-s interconectate la operatori și ca să avem acces la stream-ul de date și atunci când vine mandatul de la judecător sau procuror noi dăm curs solicitării. De exemplu, Serviciul Vamal vine cu o scrisoare de la organul de urmărire penală, unde scrie în baza ordonanței sau în baza mandatului judecător solicităm să dați acces la numărul acesta de telefon pe userul X de la Vamă. Atunci, tehnic noi am făcut trei click-uri și s-a dus. El are user de la distanță. Stă ofițerul de urmărire penală la dânsul în birou cu căștile și ascultă. Dacă te uiți după statistică, numai SIS ascultă în țara asta. Tehnic, da, noi suntem, așa scrie în lege. Noi suntem unica instituție. E un soft foarte, foarte scump, dar, foarte scump, credeți-mă. Și de aceea e și logic să fie așa. Și se duce evidența la absolut orice interceptări, filări, la tot se duce evidența.

Noi primim săptămânal de la ASP, de la Procuratură – vă rugăm să informați dacă în adresa persoanei X s-au făcut măsuri speciale de investigații. Se verifică și chiar ieri s-a dus una la Procuratură, unde am informat că da, conform cauzei penale, se desfășoară, s-au desfășurat măsuri și transmitem procurorului.

Procurorul decide mai departe, informează persoana asta sau nu o informează. Noi suntem executori, pur executori. Lumea vine la noi și cere să le spunem dacă au fost interceptați sau filați. Eu nu pot să spun, pentru că dacă de exemplu cauza penală încă nu e închisă, eu port răspundere penală. Procurorii, cu mare fericire, vin și trăsnesc un dosar penal pe nu ofițer SIS, cu o dragoste, asta e, credeți-mă din practică”, a explicat directorul SIS, Alexandru Musteața.

Șeful SIS a mai declarat că interceptările „au putere în spațiul public”: „Dacă omul este în parc, el poate fi interceptat, GPS sau înregistrat audio, dacă intră în clădire privată, nu, pentru că e vorba de viață privată, dar și aici trebuie să discutăm”.

Informațiile colectate pot fi sau nu utilizate drept probe în instanțe?

„Noi nu considerăm că acestea trebuie să fie probe, pentru că acestea sunt colectate pentru a ajuta Serviciul în activitate. Jumătate dintre procurori și jumătate dintre judecători vor ca aceste informații să fie probe, iar cealaltă jumătate nu vrea. Urmează să decidem totuși. Comisia de la veneția spune că aceste informații nu pot fi probe”, a mai spus Musteața.

Fostul șef de stat, Igor Dodon, a criticat noua lege privind statul Serviciului de Informații și Securitate. Potrivit ex-președintelui, șefa statului, Maia Sandu, vreau „să persecute oponenții politici”.

Noua lege privind statul Serviciului de Informații și Securitate este tot mai criticată. Liderii de opoziție sunt nemulțumiți de competențele excesive pe care vrea să și le atribuie instituția. Este vorba despre articolele care permit ofițerilor SIS să fileze persoane, fără un dosar penal și avizul judecătorilor de instrucție, așa cum se întâmplă acum. Mai mult, SIS va putea obține acces la orice bază de date cu informații ale oricărei întreprinderi, indiferent de forma de proprietate.

Anterior, Gheorghe Cavcaliuc a criticat intenția PAS de a oferi împuterniciri suplimentare SIS. Liderul PACE a afirmat că legea interceptărilor și filajului promovată de PAS, va transforma Moldova într-o colonie sau o mare pușcărie.

Trei proiecte de acte normative în domeniul securității naționale au fost înregistrate de SIS în Parlament. Printre acestea se numără și proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 170/2007 privind statutul ofițerului de informații și securitate. Proiectele de legi au fost plasate pe pagina web oficială a legislativului pentru a fi supuse consultărilor și dezbaterilor publice. De asemenea, acestea au fost transmise și către Comisia de la Veneția pentru evaluare și exprimare a unui punct de vedere.

---