19,51 lei/l Motorină coboară sub 20 lei/l la 19,51 lei/l, benzină 23,03 lei/l; noile prețuri ANRE pentru weekend la pompă 12.636 lei Polița obligatorie medicală rămâne 12.636 lei în 2026, buget FAOAM de 19 mld lei votat în prima lectură de Parlament 19,85 lei Euro avansează la 19,85 lei în creștere cu 3 bani, dolar 16,94 lei în scădere, curs BNM pentru weekend 665.000 Peste 665.000 pensionari în 2026 cu indexare 6,8%; Chicu cere creștere economică pentru pensii mai mari
File din trecut: Cum Al Doilea Război Balcanic a Redesenat Granițele Balcanilor

Pe 16 iunie, istoria a fost marcată de "Atacul de noapte" al lui Vlad Țepeș și de lansarea navei Vostok-6 cu Valentina Terescova.

Foto: UNIMEDIA

1462
Vlad Țepeș a condus un atac surpriză, de noapte, asupra taberei otomane (nu se cunoaște numele localității unde s-a petrecut lupta), provocând mari pierderi inamicului și o mare debandadă; trupele lui Vlad Țepeș s-au retras apoi la nord de Târgoviște. Acest eveniment este cunoscut sub numele de "Atacul de noapte" și este unul dintre cele mai faimoase episoade din domnia lui Vlad Țepeș. Prin această acțiune, Vlad a reușit să destabilizeze temporar forțele otomane, demonstrându-și abilitățile militare și curajul. Deși nu a avut un impact direct asupra Moldovei, acest eveniment a influențat politica regională și a contribuit la consolidarea rezistenței împotriva expansiunii otomane în Europa de Est.

1599
Mihai Viteazul încheie, la Târgoviște, un tratat cu trimișii lui Andrei Bathory, acceptând să fie inclus în pacea cu otomanii, pentru a câștiga timpul necesar în vederea finalizării pregătirilor pentru a neutraliza ostilitățile Porții. Acest tratat a fost un pas strategic pentru Mihai Viteazul, care căuta să-și consolideze poziția în fața amenințărilor externe. Deși tratatul nu a avut un impact direct asupra Moldovei, acțiunile lui Mihai Viteazul au influențat întreaga regiune, inclusiv Moldova, prin încercările sale de a unifica Țările Române sub un singur conducător.

1864
Prin protocolul de la Constantinopol, puterile garante recunosc dreptul statului român de a-și modifica legiuirile interne fără o prealabilă aprobare din partea lor. Acest protocol a fost un pas important în procesul de consolidare a autonomiei statului român, permițându-i să-și dezvolte propriul cadru legislativ. Deși Moldova era deja unită cu Țara Românească în cadrul Principatelor Unite, acest eveniment a contribuit la întărirea suveranității naționale și a influențat evoluția ulterioară a statului român.

1913
A fost declanșat cel de-Al Doilea Război Balcanic, între foștii aliați (Bulgaria împotriva Greciei, Serbiei și Muntenegrului), cărora li se va alătura România și Turcia (16-29). Participarea României la acest conflict a avut un impact semnificativ asupra granițelor sale, ducând la obținerea Cadrilaterului. Deși Moldova nu a fost direct implicată, schimbările teritoriale și politice din Balcani au influențat stabilitatea și relațiile internaționale ale regiunii.

1940
Al Doilea Război Mondial: Franța cere armistițiu, încheiat la 22 iunie cu Germania și, la 24 iunie, cu Italia. Acest eveniment a marcat o schimbare majoră în dinamica celui de-Al Doilea Război Mondial, având repercusiuni asupra întregii Europe, inclusiv asupra Moldovei. În contextul războiului, Moldova a fost afectată de schimbările teritoriale și de presiunile politice ale marilor puteri.

1963
A fost lansată nava cosmică Vostok-6, pilotată de Valentina Terescova, prima femeie cosmonaut. Valentina Terescova a devenit un simbol al progresului științific și al egalității de gen, fiind prima femeie care a zburat în spațiu. Acest eveniment a fost un moment de mândrie pentru Uniunea Sovietică și a inspirat generații întregi, inclusiv în Moldova, care făcea parte din URSS la acea vreme.

1964
Au fost grațiați deținuții politici din România. Această decizie a fost un pas important în procesul de liberalizare politică din România, având un impact pozitiv asupra societății. Deși Moldova era parte a URSS, evenimentele din România au fost urmărite cu interes și au influențat percepțiile asupra regimurilor comuniste din regiune.

1991
A fost inaugurat al doilea Pod de Flori. Podul de Flori a fost un eveniment simbolic care a marcat deschiderea granițelor dintre România și Republica Moldova, permițând cetățenilor să traverseze liber Prutul. Acest gest a fost un simbol al unității și al dorinței de apropiere între cele două țări, având un impact emoțional profund asupra populației din ambele state.

2004
O echipă de cercetători de la Universitatea din Innsbruck (Austria) a publicat, în revista de știință „Nature", un articol în care anunța realizarea primei „teleportări"; experimentul nu presupunea deplasarea dintr-un spațiu în altul, ci transferarea proprietăților fizice ale unui foton unui alt foton, instantaneu, fără a exista nici o cale de comunicare între cele două particule de lumină. Acest experiment a reprezentat un pas important în domeniul fizicii cuantice, deschizând noi perspective pentru tehnologia viitorului. Deși nu a avut un impact direct asupra Moldovei, descoperirea a fost un subiect de interes global, demonstrând avansurile științifice ale umanității.

2005
Președintele Traian Băsescu și premierul Călin Popescu-Tăriceanu participă la reuniunea Consiliului European de vară. Șeful statului român are o întrevedere cu regele Belgiei, Albert al II-lea. Este prima dată când România și Bulgaria participă, în calitate de observator, la lucrările Consiliului European (Bruxelles, 16-17). Participarea României la Consiliul European a fost un pas important în procesul de integrare europeană, având implicații și pentru Republica Moldova. Această apropiere de Uniunea Europeană a fost privită cu interes de către moldoveni, care aspirau la o integrare similară și la consolidarea relațiilor cu Europa.


Pub