„Din cauza refuzului repetat şi clar exprimat al părţii ucrainene de a reînnoi aceste acorduri, Gazprom a fost lipsit de capacitatea tehnică şi juridică de a furniza gaze pentru tranzit prin teritoriul Ucrainei începând cu 1 ianuarie 2025”, a declarat Gazprom într-o declaraţie pe aplicaţia de mesagerie Telegram. „Începând cu ora 08:00, ora Moscovei (07.00 ora României), furnizarea de gaz rusesc pentru transportul său prin teritoriul Ucrainei nu se efectuează”, a confirmat Gazprom.

La rândul său, Ministerul ucrainean al Energiei a declarat că transportul de gaze ruseşti prin Ucraina „a fost oprit, în interesul securităţii naţionale”. 

Închiderea celei mai vechi rute de gaz a Rusiei către Europa pune capăt unui deceniu de relaţii tensionate, declanşate de anexarea Crimeei de către Rusia în 2014. Ucraina a încetat să mai cumpere gaz rusesc în anul următor.

Gazprom va pierde aproximativ 5 miliarde de dolari pe an 

„Am oprit tranzitul de gaze ruseşti. Acesta este un eveniment istoric. Rusia îşi pierde pieţele, va suferi pierderi financiare. Europa a luat deja decizia de a renunţa la gazul rusesc”, a declarat ministrul ucrainean al energiei, Gherman Galuşcenko, citat de Reuters. Ucraina se confruntă acum cu pierderea a aproximativ 800 de milioane de dolari pe an din taxe de tranzit din partea Rusiei, în timp ce Gazprom va pierde aproape 5 miliarde de dolari din vânzările de gaz. 

Întreruperea fluxurilor de gaze era de aşteptat pe fondul războiului, care a început în februarie 2022. Ucraina a refuzat categoric să mai prelungească acordul, ca urmare a conflictului militar. 

Potrivit unei surse din industrie, Gazprom şi-a asumat anul trecut absenţa tranzitului de gaze prin Ucraina, care reprezenta aproximativ jumătate din totalul exporturilor de gaze prin conducte ale Rusiei către Europa. 

Rusia exportă încă gaze prin conducta TurkStream, de pe fundul Mării Negre. TurkStream are două linii - una pentru piaţa internă turcă şi cealaltă pentru aprovizionarea clienţilor din Europa Centrală, inclusiv Ungaria şi Serbia. 

După izbucnirea conflictului militar din Ucraina în 2022, Uniunea Europeană şi-a intensificat eforturile pentru a-şi reduce dependenţa de energia rusească prin căutarea unor surse alternative. 

Ţările care încă mai cumpărau de gaz rusesc livrat prin Ucraina, precum Slovacia şi Austria, au făcut, de asemenea, aranjamente pentru o aprovizionare alternativă.

62% din importurile de energie electrică ale Republicii Moldova provin din România 

Însă Republica Moldova este una dintre ţările cele mai afectate şi a anunţat că va trebui să introducă măsuri pentru a-şi reduce consumul de gaz cu o treime. 

În aceste condiţii, cea mai mare parte a necesarului de energie electrică în Republica Moldova, adică 62%, va fi acoperită prin importuri din România. 

În luna ianuarie 2025, necesarul de consum de energie electrică al Republicii Moldova (pe malul drept al râului Nistru) va fi acoperit printr-o combinaţie de producţie locală şi importuri din România, conform unui anunţ al companiei SA Energocom, scrie NewsMaker. 

Centralele termice din Chişinău şi din Bălţi vor genera peste 127.000 MWh, ceea ce reprezintă aproximativ 28% din consumul prognozat. De asemenea, energia regenerabilă, provenită atât de la instalaţiile cu tarif fix stabilit de ANRE, cât şi de pe piaţa liberă, va adăuga alte 46.000 MWh (circa 10%). 

Totuşi, producţia din surse regenerabile, cum ar fi energia eoliană şi solară, depinde de condiţiile meteorologice şi nu poate fi considerată o sursă constantă. Din totalul importurilor din România, 178.000 MWh (aproximativ 39%) vor fi achiziţionaţi de pe bursa OPCOM, iar 105.000 MWh (circa 23%) vor proveni din contracte bilaterale.

Dorin Recean: Kremlinul folosește energia drept „armă politică” 

Gazul livrat de Gazprom Republicii Moldova era destinat în totalitate regiunii separatiste transnistrene, unde există o mare centrală termoelectrică, la Cuciurgan, de unde se făceau livrări de energie electrică pentru malul drept al Nistrului la preţuri mai mici. 

Gazprom a refuzat soluţia unor rute alternative pentru gazul către Transnistria - exporturile s-ar fi putut face prin conducta TurkStream, prin Bulgaria şi România - invocând neachitarea unei pretinse datorii a Chişinăului care, în urma efectuării unui audit internaţional, nu a fost confirmată. În replică, prim-ministrul Dorin Recean a acuzat Kremlinul că foloseşte energia drept „armă politică”, menţionând că Guvernul Republicii Moldova analizează opţiunile legale, inclusiv recurgerea la arbitraj internaţional pentru a proteja interesele naţionale şi a solicita despăgubiri. 

Gazprom livra zilnic 5,7 milioane de metri cubi gaz către regiunea transnistreană. Din aceste volume sunt asigurate necesităţile de consum alRusiae locuitorilor din regiune şi este produsă energie electrică pentru ambele maluri ale Nistrului. 

Rusia şi fosta Uniune Sovietică au petrecut o jumătate de secol construindu-şi o cotă importantă din piaţa europeană a gazelor, care la apogeu era de aproximativ 35%, însă războiul din Ucraina a distrus aproape complet această afacere pentru Gazprom. Conducta Iamal-Europa prin Belarus a fost, de asemenea, închisă, iar ruta Nord Stream, prin Marea Baltică către Germania, a fost aruncată în aer în 2022. Împreună, diferitele rute au livrat un volum record de 201 miliarde de metri cubi de gaze către Europa în 2018. Rusia a livrat aproximativ 15 miliarde de metri cubi de gaz prin Ucraina în 2023, în scădere de la 65 de miliarde de metri cubi, când a început ultimul contract pe cinci ani în 2020.

Compania rusă Gazprom a anunţat că va pompa marţi un volum redus de gaze către Europa prin Ucraina, în ultima zi înainte de expirarea acordului de tranzit care a menţinut fluxul de gaze pe parcursul a aproape trei ani de război.

Liderul PSRM, Igor Dodon, consideră că „Guvernul Maiei Sandu poartă resposabilitate pentru criza energetică din țară”. „Da, actuala guvernare poate să dea vina pe orișicare, pe ruși, pe ucraineni, pe extratereștri, dar ea se face vinovată că am ajuns în această situație”, a declarat fostul șef de stat.

Pe data de 30 decembrie, președinta Maia Sandu a purtat discuții pe criza energetică, cu premierul Dorin Recean, speakerul Igor Grosu și vicepremierul Oleg Serebrian. „Împreună cu partenerii de dezvoltare vom acorda ajutor umanitar cetățenilor noștri de pe malul stâng”, a menționat șefa statului.

Gazprom va opri livrările de gaze către Moldova de la 1 ianuarie 2025 din cauza datoriilor, anunță compania.

Pe data de 17 decembrie, Ministerul Energiei a anunțat că gigantul rus Gazprom nu a făcut rezervări de capacitate de transport pentru luna ianuarie 2025, pentru Republica Moldova.

Parlamentul a aprobat pe data de 13 decembrie instituirea stării de urgență, în sectorul energetic, pentru o perioadă de 60 de zile, începând cu 16 decembrie 2024.

La 5 decembrie, premierul Dorin Recean a solicitat demisia ministrului Energiei, Victor Parlicov, a șefului Energocom, Victor Bînzari, și a lui Sergiu Tofilat, membru al Consiliului de Observatori la Moldovagaz.

Totodată, Recean a declarat că va prelua portofoliul de ministru al Energiei: „Până la identificarea unui nou ministru al energiei, anume eu voi prelua portofoliul de ministru al Energiei și voi coordona gestionarea acestui sector important al țării”.

Victor Parlicov a venit cu o reacție după ce premierul i-a solicitat demisia și i-a preluat portofoliul de la Ministerul Energiei: „Nu au încredere și nu au nevoie de mine - plec, care este problema?!”.

Anterior, Victor Parlicov a explicat în ce mod s-a ajuns la solicitarea de majorare a tarifului la gaz din partea Moldovagaz, după ce în septembrie, premierul Dorin Recean dădea asigurări populației că în noul sezon de încălzire, moldovenii nu vor plăti tarife mai mari la gaz și la electricitate.

Parlamentul a organizat pe data de 3 decembrie ședință publică privind majorarea tarifului la gazele naturale și impactul acesteia asupra consumatorilor și economiei naționale, organizată de Comisia economie, buget și finanțe.

Președintele interimar al Moldovagaz, Vadim Ceban, a informat că 80% din volumele necesare de gaze pentru sezonul de iarnă, sunt asigurate. „Lunile decembrie și ianuarie sunt total acoperite”.

Între timp, Maia Sandu a fost întrebată de o jurnalistă dacă intenționează „să se implice în discuțiile cu Gazprom” pe problema asigurării cu gaze naturale. Șefa statului însă a fugit de răspuns, iar paza sa de corp a ținut jurnalista departe de șefa statului.

În noiembrie, Victor Parlicov a fost la Sankt Petersburg, pentru a purta negocieri cu Gazprom, legate de tranzitul gazelor către regiunea transnistreană. Negocierile vin în contextul riscului de a întrerupe tranzitarea gazelor rusești a teritoriului Ucrainei, din 1 ianuarie 2025, când expiră contractul între Gazprom și Naftogaz. Cu câteva zile înainte să plece în Rusia, ministrul Parlicov, a semnat, la Istanbul, împreună cu omologul său turc, Alparslan Bayraktar, un Memorandum de Cooperare în domeniul energetic”.

Revenit în Moldova, Parlicov a prezentat detalii despre întâlnirea pe care a avut-o cu președintele Gazprom, Alexei Miller, la Sankt Petersburg.

Victor Parlicov a admis că Moldova ar putea fi nevoită să achiziționeze energie electrică din altă parte de la 1 ianuarie și nu din regiunea transnistreană, iar costurile vor fi mai mari: Am avut acest scenariu în calcul când ne-am pregătit de iarnă. Vom achiziționa energie electrică din altă parte, da, ne asumăm că va fi mai scump. Apelăm și la sprijinul partenerilor internaționali, fără ei nu vom putea trece de scenariul în care regiunea transnistreană nu are gaze deloc sau suficient”.

Totodată, fostul ministrul Energiei a anunțat că președintele Gazprom, Alexei Miller, a solicitat părții moldovenești să discute cu autoritățile din Ucraina, pentru a le convinge să continue tranzitul de gaze naturale din Rusia spre R. Moldova și după 1 ianuarie 2025.

---