U„Inițiativa de protest a venit din partea a doi judecători: Ion Chirtoacă, Judecătoria Buiucani, și Mariana Stratan, Judecătoria Ungheni, care s-au adresat către asociațiile profesionale și către CSM, solicitând susținerea acestui proces. Problema salarizării a existat mult mai devreme, dar acesta a fost punctul în care sistemul a decis să se alăture și să manifeste această solidaritate și cred că judecătorii care vor să rămână în sistemul justiției și să lucreze cinstit, să se solidarizeze, pentru a arăta că acest salariu e destul de modest pentru o asemenea funcție și nu poate menține nici sistemul actual, nici atrage persoane noi, profesioniste, în sistem. Judecătorul din prima instanță, care nu a susținut evaluarea, nefiind subiecți ai Vetting-ului primesc 26-27 mii lei. Eu, de exemplu, primesc jumătate de salariu 12-13 mii lei”, a menționat Marina Rusu.

„Un grefier lucrează cu un salariu de 8 mii lei, asistenții au 11-12 mii lei. Acestea sunt salariile persoanelor care au studii juridice, masterat în drept și care au o cantitate enormă de dosare. Normarea muncii nu există în instanțe. Un judecător poate avea peste 1000 de dosare în procedură, e foarte greu ca acest om să proceseze aceste dosare atât de repede cum se dorește. Ședințele sunt peste jumătate de an sau un an. Judecătorul trebuie să și motiveze hotărârile, în unele cazuri, acestea ajung la peste 50 de pagini. În situația în care nu există normare, un judecător are o presiune mare din partea societății. Tensiunea a ajuns la cote maxime și dacă pleacă oameni acum, cu 15 ani de experiență, dosarele rămân”, a mai menționat magistrata .

„Nemulțumirea din partea sistemului de justiției vine din Legea salarizării, care acum prevede că acum judecătorii, grefierii, asistenții, personalul auxiliar din sistem este salarizat cu 10 clase mai puțin decât funcțiile din ramurile puterilor legislativă și executivă. Purtătorul puterii judecătorești este judecătorul, cel al puterii executive este ministrul, iar cel al puterii legislative - deputatul și atunci când se transmite societății mesajul că purtătorul puterii judecătorești e salarizat cu 10 clase mai puțin decât ceilalți, se subânțelege că puterea politică manifestă dorința de a fi mai importantă și de a avea aceste resurse și de a le împărți așa cum dorește. Dar un judecător este învestit în funcție până la plafonul de vârstă, anume pentru a apăra societatea și drepturile omului peste ciclurile politice, din cauza că nu are cum un cetățean să se apere atunci când e jefuit, mințit, de cei care vin din politică, el trebuie să înainteze o cerere în judecată și să prezinte argumente, iar în fața lui trebuie să fie un judecător independent, care nu se teme că mâine, poimâne, salariile pot fi și mai mult micșorate prin Legea salarizării. Astăzi salariul judecătorului depinde de cum e votată în Legea de stat valoarea de referință.

Noi dorim ca salarizarea să fie una adecvată, care arată un echilibru între ramurile puterii de stat, grefierii și asistenții, care sunt personal auxiliar - să primească garanții sociale, inclusiv prin salariu, mai mari”, a mai subliniat Marina Rusu.

 

Doi judecători au solicitat Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să susțină un protest față de prevederile proiectului noii legi a salarizării în sectorul bugetar. Conform unei sesizări, magistrații au propus ca, începând cu 12 octombrie, judecătorii să poarte banderole albe, iar activitatea de judecată să fie sistată timp de cel puțin două ore.

Judecătoarea Marina Rusu a anunțat că se va alătura protestului judecătorilor din 12 octombrie, în fața Parlamentului, precizând că problemele salariale din sistemul de justiție nu îi vizează doar pe magistrați, ci și pe grefieri, asistenți judiciari și ceilalți angajați ai instanțelor. „Dacă vom aștepta până când salariile din justiție vor fi și mai mult erodate de creșterea costului vieții și până când deficitul de personal va provoca noi plecări din sistem, s-ar putea ca atunci să fie deja prea târziu”, a scris Marina Rusu.

Președintele Consiliului Superior al Magistraturii a venit cu precizări, după solicitarea magistraților. Potrivit lui Sergiu Caraman, suma de 560 de lei indicată drept posibilă majorare este rezultatul unei „erori contabile”, iar legislația în vigoare interzice expres magistraților să recurgă la grevă.

Anterior, Consiliul Superior al Magistraturii a cerut revizuirea prevederilor privind salarizarea judecătorilor din proiectul noii legi a salarizării, avertizând că formula propusă ar putea accentua deficitul de magistrați și reduce atractivitatea profesiei. CSM a propus, între altele, majorarea cu 10 clase a salariilor judecătorilor și revizuirea coeficientului de salarizare.

Replici au avut loc la ședința din data de 25 septembrie 2025 a CSP, după ce Consiliul a cerut autorităților să majoreze salariile procurorilor până la nivelul lefurilor judecătorilor. „Statutul constituțional al judecătorului este diferit de cel al procurorului. La fel, atunci când vorbim de standarde din state europene, acolo procurorul are statut de magistrat și conform Constituției, este echivalat cu cel al judecătorului. Totodată, CSP și CSM au competențe și statutul constituțional diferit”, a menționat membrul CSP, Sergiu Caraman, care este președinte al Consiliului Superior al Magistraturii.

În iunie 2026, CSP a emis un aviz negativ asupra proiectului de lege privind reforma sistemului unitar de salarizare în sectorul bugetar și a solicitat remiterea acestuia autorilor pentru revizuire și completare. „Concluzia la care am ajuns este că proiectul, în forma actuală, ridică multiple semne de întrebare și nu oferă răspunsuri convingătoare pentru sistemul procuraturii. Procurorul nu este un simplu bugetar”, a spus Elena Roșior.

După criticile exprimate CSP, și Consiliul Superior al Magistraturii s-a declarat nemulțumit de proiectul legii privind noul sistem de salarizare în sectorul bugetar.

---