„Deci ce este inflația?

Inflația este un fenomen monetar care se manifestă prin majorarea prețurilor la bunuri și servicii într-o anumită țară, pentru o anumită perioadă de timp. Inflația erodează puterea de cumpărare a banilor, adică cu aceeași sumă de bani poți cumpăra mai puțin decât înainte. De obicei inflația este exprimată în formă procentuală.

Care sunt cauzele și consecințele inflației?

Să știți că sunt câteva cauze majore ale inflației:

1. emisiune excesiva de semne bănești (bani de hârtie). Nu vreau să arăt cu degetul, dar timp de 2 ani un stat a cărui valută dictează practic economiei mondiale a tipărit bani neacoperiți ca nebunii. Iată și una din cauzele inflației la nivel mondial.

2. Datoria națională. Știm cu toții că datoria națională este un lucru rău, dar știați că poate face ca inflația să aibă niveluri mai ridicate in timp? Motivul pentru aceasta este ca pe măsura ce datoria unei țări crește, guvernul are două opțiuni: poate crește impozitele sau poate imprima mai mulți bani pentru a achita datoria.

3. Excesul de cerere solvabilă care generează dezechilibru pe piață, întreține urcarea prețurilor accentuând tensiunea inflaționistă în concordanță cu mărirea diferenței dintre cerere și oferta. Acest lucru s-a întâmplat cu precădere în legătură cu gazul natural, mai ales după pandemie când EU și alte state au introdus o serie de politici „green deal". Cererea pentru gazul natural a crescut, iar cantitatea extrasă a rămas aceeași. Ba chiar Rusia din când în când a mai micşorat cantitatea.

4. Insuficiența producției de mărfuri (ofertei). Creșterea veniturilor, mai ales a salariilor în unele state, nu este însoțită de o creștere corespunzătoare a producției și productivității, aparând o penurie de bunuri, care generează dezechilibru pe piața, inegalitate între cerere și ofertă, creșterea prețurilor. Această penurie s-a format din cauza pandemiei, când producția în multe state a fost oprită şi/sau micşorată. mai ales, China, cel mai mare producător din lume a intrat din lockdown în lockdown. Specialiștii numesc un asemenea dezechilibru inflație reală. Deoarece salariul este o componentă a costului de producție, augmentarea lui va duce la creșterea prețului de vânzare, creându-se premisele unei spirale inflaționiste a salariilor și a prețurilor;

5. Creșterea excesivă a creditului, care „creează” bani suplimentari față de nevoile circulației, ducând la creșterea accelerată a cererii de mărfuri în comparație cu oferta;

6. Deteriorarea producției de bunuri economice fără o reducere corespunzătoare a masei monetare aflate în circulație. Iarăși vom da vina pe pandemie pentru că într-adevăr producția a fost stopată, iar lanțul de aprovizionare perturbat.

7. Creșterea prețurilor internaționale la materii prime, combustibil și energie, odată cu importarea unor asemenea mărfuri, importându-se și inflație.

În Republica Moldova, din punct de vedere a teoriei economice inflația este cauzată de mai mulți factori, inclusiv interni și externi:

(1) Inflația cauzată de creșterea cererii agregate (de exemplu majorarea cheltuielilor bugetare, creșterea salariilor, pensiilor, etc.). În cazul Republicii Moldova e vorba anume de majorarea cheltuielilor bugetare și mai puțin de mărirea salariilor și pensiilor, dat fiind faptul că guvernanții noștri au mărit aceste cheltuieli. Salariile au fost majorate doar pentru ei. Da, pensiile la toți, dar raportând acele 17% majorări la creșterea prețurilor cu 100-400%, aceste creșteri nesemnificative nu au niciun impact asupra inflației.

(2) Inflația cauzată de creșterea costului de producție (majorarea prețurilor interne și externe la materia primă). Iată aceasta este una din cauzele de bază a inflației în Republica Moldova. Prețurile la gazul natural, electricitate, materia primă care în mare parte de import s-a scumpit!

(3) Inflația cauzată de reducerea ofertei (condiții climaterice nefavorabile – seceta, deprecierea bruscă a monedei naționale stimulează exporturi în defavoarea pieței interne).

Republica Moldova mai mult importă, decât exportă. Avem o pondere foarte mare a alimentelor de import în coşul de consum, fapt ce afectează negativ indicele preţurilor de consum. Din acest motiv, cel mai mare impact asupra creşterii inflaţiei l-au avut produsele alimentare, preţurile reglementate la resursele energetice, produsele petroliere.

E de datoria statului, dna prim ministră, prin politici favorabile fiscale, inclusiv facilităţi şi chiar ajutoare, să stimuleze producerea autohtonă, și nicidecum să o diminueze așa cum s-a făcut și continuă să se facă acum! Ce faceți dvs pentru a proteja producătorii autohtoni și în special micii fermieri? Ticsiți piața cu legume de import? Vreți să ucideți de tot micii fermieri care fac un bănuț să supraviețuiască că cresc niște roșii sau ardei pe loturile micuțe pe care le au? Nu pentru a se îmbogăţi, dar supraviețui! Oamenii îşi vând ultima văcuţă pentru că nu o mai pot întreţine. Trebuie să plece toţi la munci peste hotare? Asta e obiectivul vostru, exact cum a fost şi pentru celelalte guvernări? Majoritatea produselor alimentare în țara noastră sunt importate din Ucraina. Oare nu se poate fabrica aceste mărfuri în Moldova? Nu putem avea lactatele noastre? Sau peștele nostru?

Deci, inflația în Republica Moldova este mai mare decât în alte țări din mai multe cauze – atât cele de la nivel internațional, cât și din motive mai specifice NAȚIONALE (care depind de modul cum e guvernat statul), și anume ponderea mare a produselor alimentare în coșul de consum, economia mai puțin dezvoltată, dar și dezechilibrele din economie.

Citiți lecții despre așteptări inflaționiste, dar nici nu aveți idee ce înseamnă acest concept! De fapt e invers. Inflația ridicată crește așteptările inflaționiste, determinând lucrătorii să ceară creșteri salariale pentru a compensa pierderea așteptată a puterii de cumpărare. Dar oare salariile au fost mărite să acopere inflația asta? Așteptările inflaționiste pot avea impact, dar unul destul de redus, doar atunci când lucrătorii câștigă creșteri salariale semnificative, iar întreprinderile își ridică prețurile pentru a face față creșterii costurilor salariale, conducând la creșterea inflației.

Deci aceste aşteptări sunt mai mult nişte prognoze, decât cauze.

Nu îmi mulțumiți pentru această lecție, o fac mai mult pentru cetățenii pe care dvs îi induceți în eroare și vă iau apărarea pe Facebook, sau din lipsă de cunoştinţe sau pentru că sunt predispuşi idolatriei, dar lor într-o măsura sau alta li se iartă. Ei nu au idee de economie și nu au lucrat în Ministerul Finanţelor. Ei nu poartă răspundere pentru soarta fiecărui cetățean, spre deosebire de dvs. Iar dvs da! Deci ar fi cazul să vă retrageți și să lăsați oameni competenți să scoată țara din haosul care l-ați adâncit și mai tare, și care va ajunge la adâncimea ca Groapa Marianelor la toamnă. Sau dacă nu vă permit șefii cel puţin luați-vă consilieri de care să ascultaţi și care au idee de economie, dar le pasă și de oameni.

V-am pupat și încetați să vă faceți de rușine”, a scris Inna Vîrtosu pe Faceebook.

Inna Vîrtosu este plecată din țară de peste 10 ani, iar cei mai mulți i-a dedicat studiilor. În 2012 a aplicat la Hankuk University of Foreign Studies si a fost acceptată. A făcut economie, inclusiv Economia UE. Pe parcursul studiilor, a făcut și dreptul concurenței. Doctoratul l-a făcut în Dreptul UE.

Explicația Innei Vîrtosu vine după ce la începutul lunii iunie, Natalia Gavrilița declara, în cadrul unei emisiuni, că „dacă toată lumea se așteaptă că prețurile vor crește, atunci ele într-adevăr vor crește”.

Ulterior, prim-ministra a repetat teoria la un supermarket, fiind întrebată de un alt cumpărător.

„Doamna prim-ministră a vrut să spună că așteptările inflaționiste sunt în sine un factor inflaționist”, a explicat, ulterior, fostul premier, Ion Chicu. „Nu merită acest episod nefericit o asemenea reacție. Mai grav în discursul ei este că încearcă absolut nefondat să paseze vina pentru inflația scăpată de sub control pe BNM”, a spus Chicu.

Mai devreme, președinta Maia Sandu declara că „atunci când se vorbește prea mult despre inflație, aceasta crește din cauza acestor așteptări inflaționiste, nu din motive obiective”.

---