„Doamnă președintă a Republicii Moldova, stimați deputați, doamnă prim-ministră, este absolut greșită direcția aleasă de către conducerea de vârf a Republicii Moldova. În orice stat care se dorește a fi democratic, un stat în care drepturile omului se respectă, legiuitorii înainte de a lua decizii de ordin major se consultă cu cetățenii, analizează impactul social, economic, și nu în ultimul rând impactul ecologic asupra populației.

Modificările care au fost propuse: „și alineatul 8) va avea următorul cuprins: „ia deciziile definitive pentru amplasarea obiectelor regionale de importantă națională privind valorificarea, tratarea, reciclarea, eliminarea, depozitarea sau înhumarea deșeurilor, conform articolului 8 lit. e) din Legea nr. 209/2016 privind deșeurile, precum și pentru păstrarea substanțelor chimice periculoase și radioactive”, deschid poarta spre o catastrofă ecologică care va afecta în mod prioritar locuitorii raionului Rezina.

Suntem ferm convinși că autorii proiectului de lege, și deputații care au votat-o în prima lectură inclusiv domnul Iurcu Dorel, deputat în Parlamentul Republicii Moldova, locuitor al Raionului Rezina, cunosc despre faptul că la arderea anvelopelor, în atmosferă, sunt emanate zeci de substanțe chimice periculoase, cancerogene. Printre acestea se numără monoxidul de carbon, oxizi de sulf și de azot, dioxine, furani, metale grele, benzen și hidrocarburi aromatice policiclice, iar în funcție de caracteristica și direcția vântului, aceste substanțe pot fi dispersate la distanțe mai mari de 160 km”, fapt argumentat de către Agenția de Mediu.

Modificările propuse de către doamnele deputate Ina Coșeru și Mariana Cușnir scot din circuitul cu care s-a operat în actele propuse spre a fi modificate expresiile deșeuri toxice și substanțe toxice acestea fiind înlocuite cu deșeuri periculoase și substanțe periculoase. Astfel, conform literaturii de specialitate substanțele toxice sunt acele substanțe care au în compoziție un toxic care este dăunător mediului înconjurător sau organismului viu cu care vine în contact putând provoca în anumite doze și moartea acestuia. Iar prin substanțe periculoase se înțelege orice substanță lichidă, gazoasă sau solidă care prezintă un risc pentru sănătatea sau securitatea lucrătorilor — sunt prezente în aproape toate locurile de muncă. Aici nu este altceva decât acoperirea voalată a faptului că cu bună știință substanțele toxice sunt „dezmierdate” în periculoase, care aparent nu ar prezenta mare pericol pentru viața și sănătatea oamenilor.

N-a a fost solicitată opinia cetățenilor direct vizați. De zeci de ani localitățile Mateuți, Solonceni, Păpăuți, Rezina, Saharna, Țareuca, Ciorna, Boșernița, Stocnaia, Lipceni etc., se confruntă cu depuneri asemenea prafului de proveniență necunoscută, căzut peste noapte pe case, automobile, grădini și culturi agricole. Starea de sănătate a cetățenilor s-a înrăutățit semnificativ crescând considerabil numărul bolnavilor de cancer, în special în rândul persoanelor tinere, apte de muncă. Cine își va asuma răspunderea pentru calitatea aerului respirat de cetățenii acestor localități?

Este cunoscută opinia cercetătorilor care susțin că în caz de aprindere a anvelopelor, arderea este practic imposibil de oprit. Aici amintim că în acest proiect s-a mai propus și excluderea termenului substanțe inflamabile din art. 32 lit.h din Legea 209/2016 cu privire la deșeuri. Dar oare un astfel de material precum cauciucul nu este inflamabil odată ce nu se mai poate opri dacă este aprins?

Conform notei informative la proiectul de lege se propune excluderea interzicerii de incinerare a anvelopelor uzate.

Autorii proiectului invocă faptul că din punct de vedere financiar avem de câștigat. Întrebarea noastră este Cine va avea de câștigat?

În legătură cu necesitatea ocrotirii mediului și respectării normelor legislative, instalațiile ce ard anvelopele trebuie să fie dotate cu instalații costisitoare de reținere a substanțelor nocive din emisii. Sursele financiare necesare în acest caz scad eficiența economică a anvelopelor ca combustibil. Astfel, se pierde avantajul economic al folosirii lor ca combustibil ieftin, comparativ cu alte metode de prelucrare. Cât de pregătită este uzina de ciment Lafarge cu astfel de instalații?

Indiferent de culoarea politică legiuitorii țării trebuie să pună în capul mesei grija față de cetățeni. Despre ce fel de grijă față de ei vorbim astăzi când cetățenilor raionului Rezina, cât și celor din Râbnița le este îngrădit dreptul la aer curat.

Să nu uităm data de 16 ianuarie 2008, când tot satul Solonceni, raionul Rezina, a fost „nins” cu o substanță de culoare cărămizie. Praful depus pe case, pământ, copaci a speriat și îngrozit localnicii: Oamenii au început să respire mai greu, să tușească, să aibă amețeli și chiar grețuri. Nu se întreabă nimeni care este cauza și sursa poluării. Experții independenți presupun că „praful roșu” a fost urmarea unei erupții (emisii) produse la una din uzinele aflate la doar câțiva kilometri de sat: uzina de ciment sau cea metalurgică de la Râbnița.

Prin modificările propuse pentru articolul 8 și articolul 9 din Legea 209/2016 se exclud din procesul decizional autoritățile publice locale. Suntem profund indignați de modul în care s-a elaborat acest proiect de lege, lipsa consultărilor cu cetățenii, cu administrația raionului, cu specialiștii din domeniile vizate, cu reprezentanții APL de nivelul I, cu specialiștii din sănătate și societatea civilă. Ce răspunsuri să oferim cetățenilor care în fiecare zi solicită de la noi acțiuni iar noi suntem în imposibilitate de a reacționa cumva.

În contextul celor expuse mai sus solicităm respectuos:

1. Retragerea proiectului de lege înregistrat cu nr.292 din 19.10.2021 de pe agenda Parlamentului;

2. În cazul în care nu se va retrage solicităm doamnei președinte să nu promulge legea după votarea în a doua lectură;

3. Specialiștilor din cadrul ministerului Mediului, Ministerului Sănătății, tuturor factorilor de decizie să se implice în evaluarea stării ecologice a aerului inspirat de cetățenii noștri la ziua de astăzi, iar rezultatele obținute să fie făcute publice.

Sperăm că apelul nostru va fi auzit și vom fi înțeleși corect. În cazul în care deciziile adoptate vor veni în contradicțiie cu solicitările noastre, cetățenii anunță că vor ieși la proteste, blocând chiar și accesul spre uzina de ciment din orașul Rezina”, arată scrisoare deschisă a consilierilor din Rezina.

Ministra Mediului, Iuliana Cantaragiu, susține că uzinele de ardere a cauciucurilor nu cresc riscul de îmbolnăvire cu boli cum ar fi cancerul. „Dacă este așa atunci spuneți-mi, vă rog, de ce nu au murit oamenii ca muștele în Viena sau în Danemarca, sau în Suedia, Finlanda sau Germania, unde activitatea de incinerare este de mulți ani”, a declarat ministra la UNInterviu pentru UNIMEDIA.

Partidul Verde Ecologist a adresat o scrisoare deschisă președintei țării, Maia Sandu, după ce deputații au aprobat în prima lectură proiectul, care permite arderea anvelopelor uzate. 

---