Experții CAPC susțin că proiectul nu a fost precedat de revizuirea documentului de politici publice în domeniu – Concepția securității naționale a Republicii Moldova, aprobată prin Legea nr. 112/2008, și nici de elaborarea Strategiei securității naționale. Mai mult decât atât, documentul este promovat fără o reconsiderare a legilor-cadru în domeniu – Legea securității statului nr. 618/1995 și Legea nr. 619/1995 privind organele securității statului. Astfel, conceptul securității naționale rămâne unul neactualizat normativ, fapt ce periclitează potențialul impact al proiectului.
„Nu este clar în ce măsură Serviciul poate fi responsabilizat pentru asigurarea securității naționale în general, dacă, în condițiile art. 13 alin. (1) și art. 14 alin. (1) din Legea privind organele securității statului, Serviciul este organul de stat specializat în domeniul asigurării securității statului, făcând parte din sistemul organelor securității statului. În sensul art. 1 din Legea securității statului, securitatea statului este un concept mai restrâns decât conceptul securității naționale. Securitatea statului este parte integrantă a securității naționale, în înțelegerea noastră, de rând cu securitatea economică, financiară, energetică, informațională, ecologică etc. Este îndoielnică eficientizarea activității Serviciului atât timp cât nu există o viziune clară asupra conceptului securității naționale”, explică experții.
Astfel, experții CAPC recomandă ajustarea proiectului conform exigențelor tehnicii legislative, în special a celor ce țin de limbaj, ortografie și punctuație. De asemenea, în opinie sunt expuse recomandări specifice, care fie se referă la prevederile mai importante, fie exemplifică carențele normative. De exemplu, se menționează că misiunea, competențele și atribuțiile Serviciului trebuie să fie expuse clar, evitând ambiguitatea, dublarea și suprapunerea acestora (a se vedea Raportul Comisiei de la Veneția privind serviciile de securitate internă în Europa (1998), precum și avizul Comisiei de la Veneția asupra Legii privind Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova (CDL-AD(2006)011)). „Proiectul nu concretizează atribuțiile Serviciului în apărarea Constituției, în garantarea și protejarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Mai mult decât atât, aceste atribuții nu țin nemijlocit de Serviciu. Evident, Serviciul trebuie să vegheze asupra acestor două aspecte în activitate, fapt care este asigurat prin statuarea, în art. 3 literele a) și b) din Proiect, a principiului legalității și principiului respectării drepturilor și libertăților omului în calitate de principii în activitate”, se menționează în opinie.
La fel, experții atrag atenția și asupra faptului că „atribuirea Președintelui Republicii a unor competențe ce țin de „determinarea anuală a direcțiilor prioritare în domeniul securității naționale”, „repartizarea sarcinilor”, „stabilirea tipurilor de informații ce necesită a fi prezentate și modului de prezentare a acestora” și „evaluarea realizării sarcinilor trasate” va aduce atingere principiilor independenței, neutralității politice și oportunității, principii care ar trebui să ghideze activitatea Serviciului în virtutea art. 3 literele c), e) și f) din proiect, dar și va prejudicia eficiența controlului parlamentar, instituție dezvoltată normativ, inclusiv, prin art. 31 din proiect”.
Fostul șef de stat, Igor Dodon, critică noua lege privind statul Serviciului de Informații și Securitate. Potrivit ex-președintelui, șefa statului, Maia Sandu, vreau „să persecute oponenții politici”. „Aici nu e vorba de riscuri, de războiul din Ucraina, nu e vorba de nimic. Scopul este de a lupta cu cei care gândesc altfel”, a spus Dodon în cadrul emisiunii TEMA.
Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News
StudioTechno
Potrivit legislației, suntem obligați să cenzurăm comentariile ce incită la ură, reprezintă atac la persoană sau conțin cuvinte necenzurate.
Vă îndemnăm la discuții decente!