„Interesul lui Pavel Filip nu era întreprinderea de la Râbnița sau Chișinău, ci al mafiei de pe acele două maluri ale Nistrului. El trebuia să spună doar dacă a seMnat sau nu acea scrisoare, dar în schimb vedem cu fuge de jurnaliști. Poate este un secret de stat? Poate nu vrea să dea mai multe argumente? Dar să răspundă unui jurnalist cu „da” sau „ba”, era obligat. Nu am văzut nicio reacție din partea societății civile. Aș vrea să văd reacțiile din partea instituțiilor europene în acest caz. Deoarece nu știm dacă ei au fost la curent cu asemenea demersuri făcute de un prim-ministru al Republicii Moldova în interesul mafiei de pe cele două maluri ale Nistrului”, a declarat Andrei Năstase în cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV.
O investigaţie RISE Moldova relevă că la începutul lunii martie 2019, premierul Pavel Filip a expediat o scrisoare oficială omologului său ucrainean Volodimir Groisman, dar şi preşedintelui Petro Poroşenko, în care solicita excluderea Uzinei "din lista entităţilor supuse sancţiunilor", susţinând că aceasta s-ar afla într-o situaţie critică.
Mai mult! El a solicitat şi reducerea de două ori a taxelor de export aplicate acestei întreprinderi, susţinând că ele ar fi o barieră administrativă. În plus a cerut încetarea investigaţiei antidumping faţă de Uzină, ca fiind nefondată şi suspendarea regimului individual de licențiere până la decizia finală a instanței de judecată.
La doar 10 zile de la expedierea scrisorii premierului Filip, autorităţile de la Kiev au exclus Uzina Metalurgică din lista entităţilor supuse sancţiunilor. În schimb au inclus o firmă din Chişinău (Novastal Prim SRL), care a intermediat anul trecut importul de fier vechi din Ucraina la Uzina Metalurgică, ocolind astfel regimul de sancţiuni impus de Kiev.
De notat că Uzina Metalurgică de la Râbniţa se află în proprietatea administraţiei separatiste de la Tiraspol, după ce la începutul anului 2015 miliardarul rus Alişer Usmanov s-a retras din capitalul social.
Întreprinderea pentru care a pus cuvântul Pavel Filip beneficiază în prezent de o serie de facilităţi fiscale şi vamale.
Astfel nu achită taxe şi impozite în bugetul Republicii Moldova şi în plus plăteşte pentru gazele livrate de Moldovagaz, un preţ de 3-4 ori mai mic decât cel de import.
Ultimele date relevă că în anul 2017, Uzina a avut o cifră de afaceri de 217 milioane de dolari, aproape egală cu bugetul regiunii transnistrene, şi un profit de circa 13 milioane de dolari.
Întreprinderea ocupă locul doi în regiune după cifra de afaceri, fiind depăşită doar de holdingul Sheriff, controlat de oligarhul local Victor Guşan.
Mai mult citiți pe rise.md.
Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News
StudioTechno
Potrivit legislației, suntem obligați să cenzurăm comentariile ce incită la ură, reprezintă atac la persoană sau conțin cuvinte necenzurate.
Vă îndemnăm la discuții decente!