23,17 lei/l Prețul benzinei continuă să crească; verifică cât vei achita la pompă mâine 20,89 lei/l Motorina se scumpește din nou, în pofida întăririi leului față de valute 19,6335 lei/€ Leul se consolidează, euro și dolarul scad ușor pe cursul oficial al BNM 120.000 Țigarete depistate la CFM în schema de contrabandă Chișinău–București
Ecouri ale istoriei: Mariner 9, prima navă care a orbitat Marte

Pe 14 noiembrie, românii ortodocși au fost recunoscuți în 1234, iar muncitorii din Brașov s-au revoltat în 1987.

Foto: UNIMEDIA

1234
O scrisoare papală menționează pe românii de rit ortodox din Moldova și Muntenia. Această mențiune este una dintre primele dovezi scrise ale existenței românilor ortodocși în regiunea Moldovei și Munteniei, subliniind importanța religiei ortodoxe în identitatea culturală și spirituală a acestor teritorii. În acea perioadă, influența Bisericii Ortodoxe era esențială în menținerea coeziunii sociale și culturale, iar recunoașterea de către papalitate a prezenței ortodoxe reflectă complexitatea relațiilor religioase și politice din Europa medievală.

1497
S-a terminat zidirea Bisericii "Înălțarea Domnului" de la Mănăstirea Neamț, monument ce definește stilul moldovenesc în arhitectura religioasă, stil constituit în epoca lui Ștefan cel Mare. Mănăstirea Neamț este un simbol al măreției și influenței domniei lui Ștefan cel Mare, fiind un exemplu remarcabil de arhitectură moldovenească. Stilul său distinctiv combină elemente bizantine cu influențe gotice și renascentiste, reflectând un amestec cultural unic. Această mănăstire nu doar că a servit ca un centru religios, dar a fost și un bastion al culturii și educației, având o bibliotecă impresionantă și o școală de copiere a manuscriselor.

1878
Dobrogea redevine parte a României după Războiul de Independență. Reintegrarea Dobrogei în România a fost un moment crucial în consolidarea statului român modern. După Războiul de Independență, în care România și-a câștigat independența față de Imperiul Otoman, Dobrogea a fost cedată României prin Tratatul de la Berlin. Această regiune, cu o diversitate etnică și culturală semnificativă, a contribuit la dezvoltarea economică și strategică a țării, oferind acces la Marea Neagră și facilitând comerțul maritim.

1918
Eșuarea negocierilor de la Arad, dintre ministrul Oszkár Jászi și reprezentanții Consiliului Național Român Central, de înființare a unei confederații danubiene democratice („Elveția Estului”), după modelul preconizat de Friedrich Naumann. Negocierile de la Arad au fost un moment important în contextul destrămării Imperiului Austro-Ungar și al formării statelor naționale în Europa Centrală și de Est. Propunerea unei confederații danubiene democratice reflecta dorința de a crea o structură politică stabilă și cooperativă în regiune. Totuși, eșecul acestor negocieri a deschis calea pentru unirea Transilvaniei cu România, un pas esențial în realizarea Marii Uniri de la 1 decembrie 1918.

1937
Guvernul Gheorghe Tătărăscu 3 își depune demisia, iar regele Carol al II-lea îl numește tot pe Tătărăscu în funcția de prim-ministru al României. Această perioadă a fost marcată de instabilitate politică și de influența crescândă a regelui Carol al II-lea în viața politică a României. Gheorghe Tătărăscu, un politician experimentat, a fost un susținător al regimului monarhic și al politicilor de modernizare economică. Reconfirmarea sa în funcția de prim-ministru a reflectat dorința regelui de a menține un guvern loial și capabil să gestioneze provocările interne și externe ale vremii.

1940
Al Doilea Război Mondial: Avioanele germane bombardează orașul britanic Coventry, devastându-l. Bombardamentul asupra Coventry a fost unul dintre cele mai devastatoare atacuri aeriene din timpul Blitz-ului german asupra Marii Britanii. Acest eveniment a avut un impact profund asupra moralului britanic și a demonstrat brutalitatea războiului modern. De asemenea, a influențat strategia militară britanică, determinând intensificarea eforturilor de apărare aeriană și de răspuns la atacurile germane.

1969
Naveta spațială Apollo 12 este lansată, având la bord pe cosmonauții Charles Conrad Jr., Richard F. Gordon Jr. și Alan L. Bean. Apollo 12 a fost a doua misiune care a aselenizat cu succes, consolidând realizările programului spațial american. Această misiune a demonstrat capacitatea NASA de a efectua misiuni complexe și de a explora suprafața lunară. Experimentele și mostrele colectate de pe Lună au oferit informații valoroase despre geologia satelitului nostru natural și au pregătit terenul pentru viitoarele explorări spațiale.

1971
Mariner 9 intră pe orbita lui Marte. Mariner 9 a fost prima navă spațială care a orbitat o altă planetă, marcând un moment de referință în explorarea spațială. Această misiune a oferit primele imagini detaliate ale suprafeței marțiene, dezvăluind canioane, vulcani și urme ale unor posibile râuri antice. Descoperirile făcute de Mariner 9 au schimbat înțelegerea noastră despre Marte și au stimulat interesul pentru explorarea ulterioară a planetei roșii.

1987
Revolta de la Brașov: Au loc primele proteste la Secția 440 „Matrițe” a Întreprinderii de Autocamioane „Steagul Roșu” din Brașov. Revolta de la Brașov a fost un moment semnificativ de rezistență împotriva regimului comunist din România. Muncitorii de la uzina „Steagul Roșu” au protestat împotriva condițiilor de muncă și a politicilor economice ale regimului Ceaușescu, declanșând o serie de manifestații care au atras atenția internațională. Aceste evenimente au prefigurat căderea regimului comunist în 1989 și au demonstrat dorința de schimbare a poporului român.

2020
10 pacienți cu Covid-19 au murit, iar alți 4 au fost răniți, inclusiv doi medici, în urma unui incendiu provocat în secția ATI COVID-19 la Spitalul Județean din Piatra Neamț. Tragedia de la Piatra Neamț a evidențiat vulnerabilitățile sistemului de sănătate din România în fața pandemiei de Covid-19. Incendiul a fost un șoc pentru întreaga țară, subliniind necesitatea unor reforme urgente în infrastructura spitalicească și a unor măsuri mai stricte de siguranță. Acest incident a generat un val de solidaritate și a atras atenția asupra condițiilor dificile în care personalul medical își desfășura activitatea în timpul crizei sanitare.


Pub