19,60 lei/l Motorină scade la 19,60 lei/l, benzină 23,12 lei/l, noile prețuri ANRE valabile mâine la pompă 9 9 pușcăriași sparg conturi WhatsApp din celule, cer bani rudelor victimelor; percheziții în Penitenciare 13/18 180.000 Aproape 180.000 familii fără compensații la contor, cereri neeligibile respinse, plăți azi pentru restul 19,85 lei Euro avansează la 19,85 lei în creștere cu 3 bani, dolar 16,94 lei în scădere, curs BNM pentru weekend
File din trecut: Declarația de război a României către SUA în al Doilea Război Mondial

Pe 12 decembrie, Episcopia de la Sibiu a fost ridicată la rang de mitropolie și s-a semnat Acordul de la Paris.

Foto: UNIMEDIA

[1864]
Episcopia ortodoxă de la Sibiu a fost ridicată la rangul de mitropolie, având în subordine episcopiile de Arad și de Caransebeș; Andrei Șaguna a fost numit mitropolit. Acest eveniment a avut un impact semnificativ asupra comunității ortodoxe din Transilvania, consolidându-i poziția și influența în regiune. Andrei Șaguna, o personalitate marcantă a Bisericii Ortodoxe Române, a jucat un rol crucial în promovarea educației și culturii românești, contribuind la renașterea națională a românilor din Imperiul Austro-Ungar.

[1868]
Înființarea agenției diplomatice române la Viena. Această agenție a reprezentat un pas important în afirmarea României pe scena internațională, facilitând relațiile diplomatice și economice cu Imperiul Austro-Ungar. În contextul geopolitic al secolului al XIX-lea, astfel de inițiative au fost esențiale pentru consolidarea independenței și suveranității statului român.

[1941]
Al doilea război mondial: La insistențele guvernelor german și italian, România declară război Statelor Unite. Între cele două țări nu au loc operații militare directe, momentul marcând ruperea relațiilor diplomatice. Această decizie a fost influențată de alianțele strategice ale României în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Deși nu au existat confruntări directe între România și Statele Unite, ruptura diplomatică a avut consecințe asupra relațiilor postbelice și a influențat poziția României în negocierile de pace.

[1944]
Bunurile Teatrului Național din București au fost cedate rușilor, în contul despăgubirilor de război reglementate de Convenția de Armistițiu semnată la Moscova, la 12 sept. 1944. Acest act a fost parte a despăgubirilor impuse României după ce a trecut de partea Aliaților în 1944. Cedarea bunurilor culturale a fost un sacrificiu semnificativ, reflectând dificultățile economice și politice cu care se confrunta țara în perioada postbelică.

[1963]
Kenya își proclamă independența față de Marea Britanie. Deși nu are o legătură directă cu Moldova, independența Kenyei a fost parte a unui val mai larg de decolonizare care a influențat și alte regiuni, inclusiv Europa de Est. Aceste mișcări de independență au inspirat și alte națiuni să-și revendice suveranitatea și să-și redefinească identitatea națională.

[1991]
Curtea Supremă de Justiție, Secția militară, i–a declarat nevinovați pe foștii membri ai Comitetului Politic Executiv al PCR. Acest verdict a fost un moment important în procesul de tranziție post-comunistă a României, reflectând complexitatea și provocările justiției de tranziție. Decizia a stârnit controverse și a evidențiat dificultățile în a trage la răspundere liderii regimului comunist pentru abuzurile comise.

[1992]
A luat ființă formația de muzică folk–pop "Pasărea Colibri" avându-i ca membri pe: Mircea Baniciu, Mircea Vintilă, Florian Pittiș, Vladi Cnejevici. "Pasărea Colibri" a devenit rapid un simbol al renașterii culturale post-comuniste, muzica lor fiind apreciată pentru mesajele profunde și stilul inovator. Formația a avut un impact semnificativ asupra scenei muzicale din România și a fost iubită de publicul din întreaga regiune, inclusiv din Moldova.

[1999]
În urma unor puternice furtuni ce au avut loc în Europa de Vest, totalul pagubelor fiind evaluat la peste 5 miliarde euro, petrolierul Erika a naufragiat în largul coastelor Bretania; mai multe sute de kilometri de plajă de pe coasta Atlanticului au fost invadate de "mareea neagră" provenită de pe petrolier. Acest dezastru ecologic a atras atenția asupra vulnerabilității mediului în fața accidentelor industriale și a subliniat necesitatea unor reglementări mai stricte în domeniul transportului maritim. Impactul asupra mediului a fost devastator, afectând biodiversitatea și comunitățile locale.

[2002]
Uniunea Europeană a invitat zece țări candidate la aderare – Polonia, Cehia, Ungaria, Slovenia, Slovacia, Estonia, Letonia, Lituania, Cipru și Malta – să i se alăture începând cu data de 1 mai 2004. Numărul membrilor UE crește astfel de la 15 la 25. Pentru România și Bulgaria a fost fixat ca termen al aderării anul 2007. Extinderea Uniunii Europene a fost un moment istoric, marcând o nouă eră de cooperare și integrare europeană. Pentru Moldova, acest proces a reprezentat o oportunitate de a-și consolida relațiile cu UE și de a-și alinia politicile la standardele europene, având în vedere aspirațiile sale de integrare europeană.

[2015]
La Paris s-a semnat un tratat în temeiul Convenției-cadru a Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice, care reglementează măsurile de reducere a emisiilor de dioxid de carbon începând cu anul 2020. Acordul de la Paris a fost un pas crucial în eforturile globale de combatere a schimbărilor climatice. Pentru Moldova, ca parte a comunității internaționale, acest tratat a subliniat importanța adoptării unor politici durabile și a colaborării internaționale pentru protejarea mediului și asigurarea unui viitor sustenabil.


Pub