Guvernele din întreaga lume cheltuiesc trilioane de dolari pentru a se pregăti de un nou tip de conflict, dominat de tehnologie, iar acest val de finanțare transformă profund modul în care națiunile moderne își echipează armatele, scrie The New York Times.
În Europa, unde Moscova folosește drone pentru a bombarda Ucraina și pentru a testa rezistența NATO, o nouă generație de companii nu mai așteaptă proiecte finanțate de stat. În schimb, start-up-urile atrag capital privat pentru a accelera cercetarea și prototiparea, sperând ca guvernele să devină ulterior clienți.
„Este o revoluție în industria apărării,” afirmă Gundbert Scherf, fost consilier în Ministerul Apărării din Germania, cofondator al Helsing — o companie de tehnologie militară creată în 2021 cu investiții inițiale de la Daniel Ek, șeful Spotify. Valoarea companiei a ajuns deja la 12 miliarde de euro, după ce a furnizat drone armatei ucrainene, adaptate constant la schimbările de pe câmpul de luptă.
Capital de risc și mize militare
Noua abordare este menită să ofere inovații mai rapide și mai eficiente decât tradiționalul model „de sus în jos.” Dar există riscuri evidente: obiectivul principal al investitorilor privați este profitul, ceea ce poate intra în conflict cu prioritățile strategice ale securității naționale.
În 2023, investițiile globale în companii din domeniul apărării au crescut cu 33%, ajungând la 31 de miliarde de dolari, potrivit McKinsey. În Europa, finanțarea pentru start-up-urile din domeniu s-a multiplicat de cinci ori în doar trei ani.
Rezultatele variază de la interceptoare de drone cu cost redus și nave navale controlate de inteligență artificială, până la „gândaci” echipați cu micro-camere capabile să pătrundă în zone greu accesibile.
Ucraina, laborator de testare
Războiul declanșat de Rusia a accelerat aceste tendințe. În trecut, companii americane precum SpaceX sau Palantir au deschis drumul pentru integrarea mentalității „Silicon Valley” în industria militară. Acum, Ucraina a devenit un „laborator de câmp de luptă”, unde 80% dintre țintele militare sunt distruse cu drone.
Germania conduce ofensiva europeană în acest domeniu, cu start-up-uri precum Helsing, ARX Robotics și Swarm Biotactics — dezvoltatorii controversaților „gândaci-spioni.”
De la submarine autonome la avioane fără pilot
Companii tradiționale au fost, de asemenea, transformate. EuroAtlas, un producător german de sisteme electrice pentru submarine, cumpărat de un fond suedez în 2021, și-a schimbat radical direcția după invazia Ucrainei: acum dezvoltă vehicule autonome subacvatice pentru monitorizarea cablurilor submarine esențiale.
Între timp, firme emergente propun soluții modulare și low-cost. În Marea Britanie, compania Kraken produce bărci autonome capabile să fie configurate pentru misiuni variate, de la supraveghere la salvare. Fiecare unitate costă în jur de 250.000 de dolari — o sumă considerată infimă în context militar.
Inteligența artificială la manșă
Helsing a testat deja Centaur, un sistem de inteligență artificială capabil să preia controlul unui avion Saab Gripen E în timpul zborului. În simulări, AI-ul a doborât piloți experimentați, luând până la 10 decizii pe secundă. Compania pregătește acum producția primului său avion de luptă fără pilot, CA-1 Europa, care ar putea fi operaționaal în patru ani.
Dar specialiștii avertizează că succesul tehnologic nu garantează și succesul comercial. Vânzarea către guverne rămâne un proces complex și lent, iar randamentele pentru investitori pot dura mult mai mult decât în alte domenii.
„Să vinzi guvernului este dificil,” a spus Chris Sylvan, fondator al Cambridge Aerospace. „Dar așa trebuie să fie — e vorba de banii contribuabililor.”
Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News
StudioTechno
Potrivit legislației, suntem obligați să cenzurăm comentariile ce incită la ură, reprezintă atac la persoană sau conțin cuvinte necenzurate.
Vă îndemnăm la discuții decente!