„Ce ați fi rezolvat dacă l-ați fi reținut pe Krasnoselski?”, a fost întrebată șefa statului.

„În primul rând nu rețin eu și niciodată nu am spus unui procuror să rețină sau să nu rețină pe cineva. Domnul viceprim-ministru responsabil de domeniu a spus că există o imunitate pentru cei implicați în procesele de negociere, dar dincolo de asta, noi vrem ca problema să fie rezolvată. E vorba despre sute de mii de oameni, care astăzi stau în frig și care nu au curent electirc timp de câteva ore pe zi. Escaladarea nu este scopul nostru, e scopul Moscovei și e foarte clar. Trebuie să înțelegem care e jocul Moscovei, ce urmărește. RE foarte firesc să ne indignăm și da, oamenii care și-au exprimat punctul de vedere au dreptate, e o problemă pe partea cealaltă, ce înseamnă separatism și cine ne ține acest regim acolo, dar dacă ne uităm la tabloul mai mare și la obiectivul pe care îl avem, să menținem pacea în toată această perioadă din 2022 încoace am făcut eforturi anume pentru a nu permite destabilizări, lucrurile nu sunt atât de simple și soluțiile nu sunt ideale. Alegem ce considerăm că e mai important acum pentru oameni și cel mai important e să găsim o soluție pentru criza umanitară din raioanele din estul țării și să fim atenți la provocări, nu avem nevoie de escaladări.

Anterior, președinta Maia Sandu a comentat plecarea liderului de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, la Moscova prin Aeroportul Chișinău. „Prioritatea noastră este să rezolvăm problema cetățenilor noștri din stânga Nistrului. Escaladarea este scopul Rusiei”, a declarat șefa statului.

Recent, așa-zisul lider de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a acuzat Chișinăul de blocarea furnizării de gaz către regiunea transnistreană. „Observăm o rezistență acerbă din partea oficialilor din Republica Moldova, cu scopul de a grava criza existentă”, a menționat acesta într-o postare pe rețele adresată președintei Maia Sandu.

Câteva zile mai devreme, premierul Dorin Recean a declarat că a avut o discuție cu așa-zisul lider de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, după ce ultimul a venit de la Moscova. „Obiectivul meu era să temperez spiritele și să nu admitem excaladarea situației”, a menționat prim-ministrul.

Joi, Biroul politici de reintegrare a anunțat că Tiraspolul a respins propunerea de a organiza o reuniune a reprezentanților politici în procesul de negocieri pentru reglementarea transnistreană din partea Chișinăului și a Tiraspolului, pentru a discuta formula de acordare a ajutoarelor umanitare locuitorilor din regiunea transnistreană a țării și modul de cooperare dintre cele două maluri în vederea depășirii impactului crizei energetice și sociale. Reuniunea, solicitată de Chișinău, urma să aibă loc vineri, ora 10:00.

Vineri, viceprim-ministrul pentru Reintegrare, Oleg Serebrian, a comentat refuzul Tiraspolului de a organiza o reuniune a reprezentanților din partea Chișinăului și a Tiraspolului, pentru a discuta formula de acordare a ajutoarelor umanitare locuitorilor din regiunea transnistreană a țării și modul de cooperare dintre cele două maluri, în vederea depășirii impactului crizei energetice și sociale. „Sute de mii de cetățeni din stânga Nistrului sunt folosiți ca scut uman pentru regimul separatist, care servește interese străine, străine chiar și lor, celor care nu sunt decât instrumente ieftine în atingerea unor obiective geopolitice”, a declarat Serebrian.

Livrările de gaz rusesc în regiunea transnistreană vor fi reluate, în curând, a declarat așa-zisul lider de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, în cadrul unui briefing organizat după vizita sa la Moscova.

Vadim Krasnoselski a zburat, prin Aeroportul Chișinău, la Moscova, în timp ce regiunea se confruntă cu o criză energetică, după ce gigantul rus Gazprom a oprit livrarile de gaze. În context, președinta Maia Sandu a precizat că „cunoaște” despre vizită, care este încă o dovadă că nu există „impedimente din partea Chișinăului de a găsi soluții pentru criza gazelor”.

Pe 10 ianuarie, starea de urgență economică în Transnistria, instituită din cauza problemei livrării gazelor naturale, a fost prelungită cu încă 30 de zile.

Președinta Maia Sandu a efectuat pe 9 ianuarie o vizită de lucru în Zona de Securitate a Republicii Moldova, alături de prim-ministrul Dorin Recean și vicepremierul pentru Reintegrare, Oleg Serebrian. „S-a discutat despre probleme și soluții, iar una din ele ar fi ca Ucraina să livreze cărbuni pentru Centrala de la Cuciurgani, iar ei să achite cu energie. Chișinăul și Kievul vor discuta despre aceasta”, a menționat șefa statului, după vizită.

De cealaltă parte, localnicii din Copanca s-au arătat nemulțumiți de propunerile șefei statului de a plăti un tarif pentru curentul electric echivalent cu cel pe care îl plătesc cetățenii de pe malul drept și au aruncat mai multe replici în adresa oficialei. „În 4 ani nimic nu s-a făcut, chiar mai rău și mai rău”, „Lăsați-ne în pace cum am fost”, „La așa preț, pune-l lu'mă-ta!”, „Валите в свой Кишинёв”, „Ne vom încălzi cu tizic, dar nu vrem așa prețuri „europene””; au strigat oamenii prezenți la întrevederea cu Maia Sandu.

În regiunea din stânga Nistrului a fost instituită stare de urgență în economie, din cauza problemei livrării gazelor naturale în regiune. Decizia a fost anunțată de așa-zisul lider din stâna Nistrului, Vadim Krasnoselski.

Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) a aprobat o serie de măsuri necesare pentru a asigura continuitatea și fiabilitatea alimentării cu energie electrică și gaze naturale a consumatorilor din mai multe localități din zona de securitate, care se află sub controlul autorităților constituționale, dar sunt racordate la infrastructura energetică a întreprinderilor de pe malul stâng al Nistrului.

Gazprom a oprit livrările de gaze către Moldova de la 1 ianuarie 2025 din cauza datoriilor, dar și după expirarea contractului de tranzit cu Ucraina.

Ex-ministrul Energiei, Victor Parlicov, a fost la Sankt Petersburg, pentru a purta negocieri cu Gazprom, legate de tranzitul gazelor către regiunea transnistreană. Negocierile vin în contextul riscului de a întrerupe tranzitarea gazelor rusești a teritoriului Ucrainei, din 1 ianuarie 2025, când expiră contractul între Gazprom și Naftogaz. Cu câteva zile înainte să plece în Rusia, ministrul Parlicov, a semnat, la Istanbul, împreună cu omologul său turc, Alparslan Bayraktar, un Memorandum de Cooperare în domeniul energetic”.

Între timp, Maia Sandu a fost întrebată de o jurnalistă dacă intenționează „să se implice în discuțiile cu Gazprom” pe problema asigurării cu gaze naturale. Șefa statului însă a fugit de răspuns, iar paza sa de corp a ținut jurnalista departe de șefa statului.

Parlicov a admis că Moldova ar putea fi nevoită să achiziționeze energie electrică din altă parte de la 1 ianuarie și nu din regiunea transnistreană, iar costurile vor fi mai mari: Am avut acest scenariu în calcul când ne-am pregătit de iarnă. Vom achiziționa energie electrică din altă parte, da, ne asumăm că va fi mai scump. Apelăm și la sprijinul partenerilor internaționali, fără ei nu vom putea trece de scenariul în care regiunea transnistreană nu are gaze deloc sau suficient”.

Totodată, Parlicov a anunțat că președintele Gazprom, Alexei Miller, a solicitat părții moldovenești să discute cu autoritățile din Ucraina, pentru a le convinge să continue tranzitul de gaze naturale din Rusia spre R. Moldova și după 1 ianuarie 2025.

---