Misiunea diplomatică a precizat că urmărește situația, după ce au apărut informații despre suspiciunea de ciumă pulmonară, despre decesul unei persoane, despre măsurile de carantină și despre închiderea unor spitale din Irkuțk. „Continuăm să urmărim cu atenție situația", se arată în comunicat.

Ambasada a amintit că posibilitățile autorităților americane de a-și ajuta cetățenii aflați pe teritoriul Rusiei sunt limitate, mai ales în afara Moscovei. Americanii din Rusia sunt îndemnați să respecte instrucțiunile autorităților sanitare locale, să evite unitățile afectate și să ceară imediat asistență medicală dacă au febră sau simptome respiratorii.

Departamentul de Stat a menținut pentru Rusia cel mai înalt nivel de avertizare, al patrulea, „Do Not Travel” („Nu călătoriți”). Americanilor aflați deja în Rusia li se recomandă să plece din țară, iar celor care plănuiesc o călătorie, să renunțe la ea.

Reacții la Washington

Cu o zi înainte, președintele american Donald Trump a declarat că țara sa va ajuta Rusia în privința focarului de ciumă. El a numit incidentul „o mare problemă" și și-a exprimat regretul, dar nu a spus ce anume intenționează să facă Washingtonul.

Secretarul de stat Marco Rubio a afirmat că, deocamdată, nimeni nu are informații complete despre ce s-a întâmplat. El a cerut Moscovei să fie mai deschisă cu privire la circumstanțele morții angajatei laboratorului. Într-o declarație făcută luni, Rubio spusese că guvernul american „urmărește cu atenție și monitorizează situația".

Ce se știe despre caz

Pe 2 octombrie s-a aflat că în Rusia a murit Daria Șipilova, o laborantă de 28 de ani de la Institutul Antiepidemic din Irkuțk. Cauza decesului nu a fost făcută publică. Ulterior, mass-media au relatat că, la sfârșitul lunii septembrie, femeia ar fi spart accidental o eprubetă cu agentul patogen al ciumei, iar starea ei de sănătate s-ar fi deteriorat după acest incident. Informațiile nu au fost confirmate oficial.

După moartea ei, care ar fi fost provocată, potrivit informațiilor preliminare, de forma pulmonară a bolii, medicii au identificat aproape 200 de persoane care ar fi putut intra în contact cu ea. Cei mai mulți dintre ei au fost internați pentru observație.

În afară de confirmarea decesului, oficialii ruși au oferit puține informații, deși în regiune se introduc în regim de urgență măsuri de control.

Incidentul a atras atenția întregii lumi

Publicația britanică The Economist scrie că incidentul a atras atenția întregii lumi, mai ales că amintirea pandemiei de COVID este încă proaspătă. Inevitabil, au apărut și întrebări dacă evenimentul are legătură cu programul rusesc de arme biologice, despre care serviciile occidentale de informații spun că ar mai exista.

Bacteria Yersinia pestis, agentul patogen al ciumei, provoacă boala în două forme. În fiecare an apar în lume, pe cale naturală, mii de cazuri de ciumă bubonică, oamenii infectându-se prin contactul cu animale sălbatice, în special rozătoare. Ciuma bubonică poate fi tratată cu antibiotice dacă este depistată devreme. Netratată, ea poate evolua spre forma pulmonară, care se transmite pe cale aeriană, este mai greu de tratat și are o mortalitate mai mare.

Există motive pe deplin legitime pentru cercetarea acestui agent patogen, de exemplu pentru a înțelege cum provoacă boala și pentru a dezvolta vaccinuri și tratamente.

Philippa Lentzos, expertă în biosecuritate la King's College London, spune însă că lipsa de transparență în jurul incidentului din Siberia este îngrijorătoare. Ciuma face parte dintr-un grup de agenți patogeni cu risc ridicat, care se răspândesc ușor și au o mortalitate mare. Din același grup fac parte antraxul, variola și febrele hemoragice virale, precum Ebola. În lume se înmulțesc laboratoarele cu nivel înalt de biosecuritate, ceea ce crește probabilitatea accidentelor.

Acești agenți patogeni sunt considerați și printre principalii candidați pentru folosirea în arme biologice. Bacteria ciumei poate fi transformată în aerosol, pentru a facilita infectarea oamenilor, și poate fi modificată genetic pentru a deveni rezistentă la antibiotice.

Trecutul programului sovietic

Deși a ratificat în 1975 Convenția privind armele biologice, Uniunea Sovietică a desfășurat un program secret de amploare pentru producerea de arme biologice. În 1992, Boris Elțîn, pe atunci președintele Rusiei, a recunoscut existența programului și a fost de acord să-l desființeze.

În ultimii ani, Rusia păstrează totuși secretul asupra laboratoarelor sale militare de cercetare biologică. Imaginile din satelit ale uneia dintre ele, aflată lângă Moscova, arată că a fost extinsă considerabil după invazia rusă din Ucraina din 2022. În 2023, Departamentul de Stat al SUA a concluzionat, într-un raport privind respectarea tratatelor internaționale, că Rusia menține un program ofensiv de arme biologice.

Evaluarea OMS

Pe baza informațiilor neoficiale despre situația din Irkuțk aflate la dispoziția sa, Organizația Mondială a Sănătății estimează că riscul pentru populația generală este scăzut. Nu există dovezi că institutul din Irkuțk ar avea legătură cu activități în domeniul armelor biologice, iar Rusia insistă că instalațiile sale militare secrete efectuează doar cercetări defensive.

The Economist amintește însă că Rusia spusese același lucru despre cercetările sale în domeniul armelor chimice, înainte ca, în 2018, să încerce să-l ucidă în Marea Britanie, cu o substanță neurotoxică militară, pe transfugul rus Serghei Skripal.

Publicația notează că zvonurile despre o scurgere dintr-un laborator ar putea să nu aibă nicio bază. Dar, în lipsa transparenței, este greu să crezi Rusia pe cuvânt.

---