„În perioada 19–21 iunie, Poliția a înregistrat 7 sesizări privind fraude telefonice, cu prejudiciul de aproximativ 900 000 de lei.
Dintre acestea, trei fraude au fost comise în perioada menționată, iar celelalte cazuri s-au produs anterior, fiind raportate acum de victime.
În același timp, vigilența cetățenilor a contribuit la prevenirea a 242 de tentative de escrocherie.
Analiza cazurilor indică predominanța schemelor de inginerie socială, în care escrocii își asumă identitatea unor instituții și companii cu un nivel ridicat de încredere, precum BNM, Ministerul Finanțelor, Poliția, Moldtelecom și Premier Energy. De asemenea, rămân frecvente fraudele prin intermediul platformelor fictive de investiții.
Analiza cronologică arată că majoritatea cazurilor au loc în zilele lucrătoare. Această tendință sugerează că autorii își sincronizează activitatea cu programul instituțiilor publice, pentru a spori credibilitatea scenariilor folosite.
Rețineți:
Dacă primiți un apel suspect, închideți imediat și apelați .
𝐈𝐧𝐟𝐨𝐫𝐦𝐚𝐭̦𝐢-𝐯𝐚̆, 𝐯𝐞𝐫𝐢𝐟𝐢𝐜𝐚𝐭̦𝐢 𝐬̦𝐢 𝐧𝐮 𝐨𝐟𝐞𝐫𝐢𝐭̦𝐢 𝐞𝐬𝐜𝐫𝐨𝐜𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐬̦𝐚𝐧𝐬𝐚 𝐝𝐞 𝐚 𝐯𝐚̆ lăsa fără bani!”, se arată într-un comunicat emis de oamenii legii.
Șeful Poliției Naționale, Viorel Cernăuțeanu, a prezentat în cifre fenomenul escrocheriilor telefonice și online, care au luat amploare în ultima perioadă, lăsând zeci de moldoveni fără milioane de lei. „Persoanele cu vârsta de peste 66 de ani - cele mai expuse - 18,6% din total, urmate de categoria 36 - 45, 56 - 65, 26 -35. În 2026 valoarea prejudiciului estimat e de 157 milioane lei, iar prejudiciul mediu per cauză e de aproximativ 89 mii lei”, a menționat Cernăuțeanu, la audieri de la Parlament din 12 iunie.
La Parlament au avut loc, vineri, 12 iunie, audieri pe escrocheriile telefonice și online, care au lăsat, în 2025 și 2026, în special în ultimele luni, zeci de moldoveni fără milioane de lei.
În ultimele zile, Poliția a înregistrat 22 de cazuri de fraudă telefonică, cu un prejudiciu total de peste 3 milioane de lei. Dintre acestea, un caz s-a produs ieri, iar celelalte au avut loc în zilele precedente, fiind raportate ulterior de victime.
Și un bărbat de 62 de ani din Cahul a fost la un pas să cadă victimă unei escrocherii de proporții și să contracteze un credit de 900.000 de lei, după ce a fost manipulat de persoane care s-au prezentat drept reprezentanți ai „Cyber Poliției” și ai Serviciului de Informații și Securitate. Tentativa a fost dejucată datorită vigilenței soției sale și intervenției prompte a polițiștilor.
Deputații vor crea o comisie parlamentară de anchetă care va investiga schemele de fraude telefonice care au lăsat, recent, mii de moldoveni fără milioane de lei. Propunerea a venit din partea Partidului Nostru.
Pe 9 iunie, Poliția a înregistrat încă 19 cazuri de fraudă telefonică, soldate cu un prejudiciu total de peste 2 milioane de lei.
O femeie din capitală a rămas fără aproape 1 milion de lei, după ce a fost contactată de persoane necunoscute, care s-au prezentat drept angajați ai unor instituții oficiale și sub pretextul schimbării contorului electric, au determinat-o să transfere sume mari de bani. În alte peste 20 de cazuri, victimele au pierdut, în total, peste 2 milioane de lei.
Totodată, o femeie de 55 de ani din Cahul a contractat un credit bancar și trei microcredite, iar banii au fost transferați escrocilor în trei tranșe.
Un bărbat de 68 de ani din capitală a fost convins de persoane care s-au prezentat drept angajați ai Băncii Naționale a Moldovei să transmită bani prin intermediul unui curier. Victima a oferit sumele în trei tranșe, în perioada 7 aprilie – 22 mai, iar cazul a fost raportat Poliției. Pentru a obține banii, bărbatul și-a vândut două apartamente, a folosit economiile personale și a împrumutat bani de la rude.
Pe 21 mai, Poliția a înregistrat 21 de cazuri de escrocherii telefonice, iar prejudiciile raportate depășesc 2 milioane de lei.
Pe 20 mai, au fost raportate 23 de cazuri de escrocherie, iar în 18 dintre acestea victimele au transferat sume considerabile de bani. Prejudiciul total depășește 3,7 milioane de lei.
Potrivit legislației, suntem obligați să cenzurăm comentariile ce incită la ură, reprezintă atac la persoană sau conțin cuvinte necenzurate.
Vă îndemnăm la discuții decente!