Potrivit Casei Albe, 31 dintre organizațiile vizate sunt afiliate Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU). Decizia face parte din strategia „America First”, promovată de liderul republican de la revenirea sa la conducere, în urmă cu un an.
La fel ca în primul său mandat, Donald Trump a decis retragerea Statelor Unite din Acordul de la Paris privind schimbările climatice și din UNESCO (Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă și Cultură), instituție în care SUA reveniseră în perioada administrației conduse de Joe Biden.
De asemenea, Washingtonul s-a retras și din Organizația Mondială a Sănătăţii (OMS).
Totodată, administrația Trump a redus semnificativ ajutorul extern al Statelor Unite, ceea ce a dus la tăieri bugetare importante pentru mai multe agenții ONU. Printre cele afectate se numără Înaltul Comisar al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR) şi Programul Alimentar Mondial (PAM), nevoite să își limiteze operațiunile.
În septembrie, în discursul susținut în fața Adunării Generale a ONU, Donald Trump a criticat organizația, afirmând că aceasta este „departe de a-și atinge potențialul” şi că nu răspunde intereselor statelor membre așa cum ar trebui.
Recent, expertul în planificare strategică Nicu Iancu, fost rector al Academiei Naționale de Informații „Mihai Viteazul”, explică, într-o analiză detaliată, motivele pentru care Uniunea Europeană și ONU sunt „retrogradate” prin Strategia Națională de Securitate a SUA.
Potrivit legislației, suntem obligați să cenzurăm comentariile ce incită la ură, reprezintă atac la persoană sau conțin cuvinte necenzurate.
Vă îndemnăm la discuții decente!