[1866] A avut loc primul concert simfonic din București
la Teatrul cel Mare, sub conducerea lui Eduard Wachmann (în program, lucrări de Beethoven, Mozart, Haydn). Acest eveniment marchează un moment important în istoria culturală a României, reflectând dorința de modernizare și de aliniere la standardele culturale europene. Eduard Wachmann, un dirijor și compozitor de renume, a jucat un rol esențial în dezvoltarea muzicii simfonice în România, contribuind la fondarea Societății Filarmonice Române, care ulterior a devenit Filarmonica "George Enescu".

[1867] Stabilirea monedei naționale leu
ca o monedă bimetalică cu etalonul la 5 grame de argint sau 0,3226 grame de aur și având 100 de diviziuni, numite bani. Primele monede emise au fost cele divizionare din bronz, cu valori nominale de 1 ban, 2 bani, 5 bani și 10 bani, care au fost bătute în Anglia în 1867. Introducerea leului ca monedă națională a fost un pas crucial în consolidarea statului român modern, facilitând comerțul și stabilitatea economică. Această reformă monetară a fost parte a unui proces mai amplu de modernizare și unificare economică, care a avut un impact semnificativ și asupra regiunilor din Moldova, contribuind la integrarea economică a acestora în cadrul noului stat român.

[1913] "Pravda", "vocea" Partidului Comunist al Uniunii Sovietice
și-a făcut apariția în Petersburg. Lansarea ziarului "Pravda" a avut un impact semnificativ asupra propagandei comuniste și a influențat mișcările socialiste din întreaga lume, inclusiv în Basarabia, care la acea vreme era parte a Imperiului Rus. "Pravda" a devenit un instrument esențial pentru răspândirea ideologiei comuniste, influențând evenimentele politice și sociale din regiune.

[1915] Primul atac cu gaze asfixiante
folosite de germani pe frontul din Flandra, în timpul Primului Război Mondial. Utilizarea gazelor toxice în Primul Război Mondial a reprezentat o schimbare dramatică în tacticile de război, având consecințe devastatoare asupra soldaților și civililor. Acest eveniment a subliniat necesitatea unor reglementări internaționale privind armele chimice, care au fost ulterior stabilite prin convenții internaționale.

[1970] Prima celebrare a Zilei Pământului
Ziua Pământului a fost inițiată pentru a crește conștientizarea globală asupra problemelor de mediu și pentru a încuraja acțiuni de protejare a planetei. În Moldova, această zi a devenit un prilej de mobilizare a comunităților pentru a promova practici sustenabile și a proteja resursele naturale ale țării.

[1980] Construcția navei "Polar 7"
S-a încheiat construcția primei nave transportor frigorifice construită în țară (la Galați), “Polar 7”, cu o capacitate de 6.800 tdw. Construcția navei "Polar 7" a reprezentat un succes tehnologic și industrial pentru România, demonstrând capacitatea țării de a produce echipamente complexe și de a participa activ la comerțul internațional. Acest progres a avut implicații economice pozitive și pentru Moldova, prin creșterea oportunităților de export și dezvoltare economică.

[1990] Fenomenul Piața Universității
După un miting electoral al PNȚCD (înaintea alegerilor din 20 mai), o parte dintre manifestanți se baricadează în Piața Universității din București, blocând (până la 13 iunie) circulația pe cele două artere principale ce străbat această zonă centrală a Capitalei; această acțiune social-politică a căpătat denumirea de "fenomenul Piața Universității". Fenomenul Piața Universității a fost un moment crucial în istoria post-comunistă a României, simbolizând lupta pentru democrație și libertate. Acest eveniment a avut ecouri și în Moldova, inspirând mișcări similare de protest și cereri de reformă politică.

[1996] Consiliul Național Palestinian își deschide lucrările
Consiliul Național Palestinian și–a deschis lucrările, dupa 32 de ani de exil. Deschiderea lucrărilor Consiliului Național Palestinian a fost un pas important în procesul de pace din Orientul Mijlociu, având implicații asupra stabilității regionale. Moldova, ca parte a comunității internaționale, a urmărit cu interes aceste evoluții, având în vedere impactul global al conflictelor din această regiune.

[1999] Parlamentul României aprobă cererea NATO
Parlamentul României aproba cererea NATO de acces în spațiul aerian al României, pentru operațiunile asupra Iugoslaviei. Decizia României de a permite accesul NATO în spațiul său aerian a reflectat angajamentul țării față de alianțele internaționale și a avut implicații strategice importante pentru securitatea regională. Moldova, fiind vecină cu România, a fost direct interesată de stabilitatea și securitatea din Balcani.

[2005] Al-Jazeera difuzează înregistrarea jurnaliștilor răpiți
Postul de televiziune Al-Jazeera a difuzat o înregistrare cu cei trei jurnaliști români răpiți în Irak, postul susținând că răpitorii cer retragerea trupelor române din Irak în patru zile, altfel vor ucide ostaticii. Acest incident a subliniat riscurile și provocările cu care se confruntă jurnaliștii în zonele de conflict și a atras atenția asupra implicării României în misiuni internaționale. Evenimentul a generat o undă de șoc și solidaritate în rândul publicului din România și Moldova, subliniind importanța protecției cetățenilor în străinătate.

---