Şapte partide au fost angrenate în negocieri începând de marţi, iar joi seara, Georges-Louis Bouchez, liderul Mişcării Reformiste (MR) francofone, a postat o imagine cu fum alb pe reţelele sociale, un semn ce aminteşte de succesul în cazul alegerii unui nou papă.
„Suntem uşuraţi că, după mai bine de 600 de zile, avem din nou un guvern în capitala Europei”, a declarat Bouchez reporterilor, adăugând că toate cele şapte partide au găsit o poziţie comună.
Capitala belgiană nu a mai avut un guvern regional de la alegerile din iunie 2024, partidele neputând ajunge la un acord privind formarea unei coaliţii, ceea ce a provocat haos în finanţele oraşului. Bruxelles-ul se confruntă în prezent cu o datorie uluitoare de 15 miliarde de euro, ceea ce ridică îngrijorări cu privire la o criză financiară iminentă.
Partidele implicate în discuţiile din această săptămână au fost MR francofon, PS socialist şi Les Engagés, centrist, precum şi Groen, flamand de stânga, partidul social-democrat Vooruit, Anders - liberal şi CD&V, conservator.
Aflat la summitul informal al liderilor europeni, prim-ministrul belgian Bart De Wever a reacţionat cu optimism prudent la această veste. „Am văzut mesajele WhatsApp care au sosit în legătură cu acest subiect. Vreau să văd mai ales ce presupune acordul”, a spus el, adăugând că „bugetul Bruxelles-ului a deraiat complet”.
Sistemul descentralizat de guvernare al Belgiei presupune ca cele trei regiuni ale sale – Valonia francofonă din sud, Flandra neerlandofonă din nord şi Bruxelles-ul, situată între ele – au fiecare un guvern separat de guvernul naţional al Belgiei.
Potrivit legislației, suntem obligați să cenzurăm comentariile ce incită la ură, reprezintă atac la persoană sau conțin cuvinte necenzurate.
Vă îndemnăm la discuții decente!