În comunicat se arată că România își exprimă deplina disponibilitate de continuare a Parteneriatului Strategic pentru Integrarea Europeană a Republicii Moldova, care este baza esențială a relației bilaterale, în condițiile în care Republica Moldova va aplica strict acest Parteneriat Strategic și va continua ferm și consecvent parcursul său european, inclusiv implementarea Acordului de Asociere și a Acordului de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător cu Uniunea Europeană și a reformelor necesare pentru apropierea de UE.

„România consideră foarte important angajamentul clar al Republicii Moldova pentru continuarea implementării proiectelor de cooperare derulate cu România, inclusiv și mai ales a proiectelor strategice de interconectare România-Republica Moldova.

Totodată, România apreciază de relevanță majoră continuarea poziției Republicii Moldova în privința reglementării dosarului transnistrean, cu respectarea integrității teritoriale a Republicii Moldova în granițele sale internațional recunoscute și cu neafectarea vectorului său pro-european.

România subliniază importanța consolidării comunității de limbă, cultură și istorie care stă la baza relației speciale cu Republica Moldova. România reiterează apelul la calm și reținere și evidențiază necesitatea respectării principiilor statului de drept și a asigurării unei tranziții pașnice și inclusive, pentru ieșirea din criză”, se notează în declarația oficială.

Ministrul român de Externe, Teodor Meleșcanu a declarat ieri că nu recunoaște noul Guvern de la Chișinău și susține organizarea alegerilor anticipate. Ulterior Ministerul Afacerilor Externe din România a declarat că poziția expusă de Teodor Meleșcanu era una proprie și nu poziția MAE oficială.

UE, SUA și Federația Rusă au declarat că recunosc Parlamentul și Guvernul de la Chișinău.

Cu o declarația comună a venit Franța, Germania, Marea Britanie, Polonia și Suedia care afirmă că susțin Parlamentul Republicii Moldova, ca reprezentant al poporului moldovean, și ca cel mai bun loc pentru a discuta toate problemele politice, inclusiv cele controversate.

Departamentul de Stat al SUA a declarat că recunoaște legitimitatea Parlamentului și a noului Guvern.

Secretarul general al Consiliului Europei se arată „extrem de îngrijorat de ultimele evoluții din Republica Moldova” și spune că va cere „avizul urgent al Comisiei de la Veneția cu privire la ultimele decizii, inclusiv cu privire la condițiile de dizolvare a Parlamentului Republicii”.

Președintele Partidului Popular European, Joseph Daul, a scris că PD „trebuie să asigure imediat și pașnic transferul puterii către Parlament și Guvern”.

Și purtătorul de cuvânt al NATO a declarat că NATO urmărește cu îngrijorare criza politică din Republica Moldova.

Scurt, despre ce se întâmplă la Chișinău:

La data de 8 iunie 2019, ACUM și PSRM au semnat un acord temporar de colaborare și formare a unei majorități parlamentare.

Astfel, în funcția de președintă a Parlamentului a fost votată Zinaida Greceanîi, iar șefă a Guvernului a fost desemnată Maia Sandu.

În aceeași zi a fost învestit în funcție noul Guvern.

Curtea Constituțională a emis mai multe hotărâri prin care a anunțat că toate legile și hotărârile adoptate în acea zi se declară neconstituţionale. Curtea Constituțională a declarat neconstituţională Hotărârea adoptată de deputaţii Parlamentului pentru alegerea Zinaidei Greceanîi în funcţia de preşedinte al Legislativului.

Tot în data de 8 iunie, Curtea a declarat neconstituțional decretul de numire în funcția de prim-ministru a Maiei Sandu și a noului Guvern.

În aceeași zi, Partidul Democrat a anunțat proteste. Sute de oameni au fost aduși din toată republica la Chișinău. Au fost instalate corturi, iar oamenii au rămas peste noapte să doarmă în stradă, în semn de protest.

La data de 9 iunie, CC l-a suspendat pe Igor Dodon din funcția de președinte al țării și l-a numit pe Pavel FIlip președinte interimar. Pavel Filip a semnat decretul privind organizarea de alegerilor anticipate la data de 6 septembrie 2019, care este o zi de vineri.

---