16,5 °C Chișinău: cer acoperit; ploi ușoare după 18:00, seară mai rece 10 zile Codul interzice modificări tardive; observatorii semnalează abateri la CEC 460.000.000 Spotify dă numele Camp Nou; tricouri și naming rights, valabil până în 2034 88 % Vaccin pe șoareci elimină tumori pancreatice în teste; studiu Cell Reports
Pagini de istorie: Cum revocarea Edictului de la Nantes a schimbat Europa

Pe 18 octombrie, istoria a fost marcată de deschiderea Universității din Heidelberg în 1386 și de victoria lui Mihai Viteazul la Șelimbăr în 1599.

Foto: UNIMEDIA

[1386] Deschiderea Universității din Heidelberg.
Universitatea din Heidelberg, fondată în 1386, este una dintre cele mai vechi și prestigioase instituții de învățământ superior din Europa. Aceasta a fost înființată de către Rupert I, Elector Palatin, și a devenit rapid un centru de învățământ și cercetare, atrăgând studenți și profesori din întreaga Europă. De-a lungul secolelor, universitatea a jucat un rol crucial în dezvoltarea științelor umaniste și naturale, contribuind la progresul intelectual al continentului.

[1495] S–a încheiat construcția bisericii domnești din Dorohoi.
Biserica domnească din Dorohoi, finalizată în 1495, este un exemplu remarcabil de arhitectură moldovenească medievală. Construită în timpul domniei lui Ștefan cel Mare, biserica a servit nu doar ca loc de cult, ci și ca simbol al puterii și influenței domnitorului. Aceasta reflectă stilul arhitectural specific Moldovei, cu influențe bizantine și gotice, și a fost un important centru religios și cultural al regiunii.

[1599] Bătălia de la Șelimbăr.
Mihai Viteazul învinge oastea transilvană condusă de Andrei Bathory; întregul teritoriu al Transilvaniei intra în stăpânirea lui Mihai Viteazul. Bătălia de la Șelimbăr, desfășurată pe 28 octombrie 1599, a fost un moment decisiv în istoria României. Victoria lui Mihai Viteazul asupra lui Andrei Bathory a permis unirea temporară a Țării Românești, Transilvaniei și Moldovei sub un singur conducător. Această unire a fost un pas important spre consolidarea identității naționale românești și a demonstrat capacitatea lui Mihai Viteazul de a manevra politic și militar într-un context european complex.

[1685] Ludovic al XIV-lea al Franței a revocat Edictul de la Nantes.
Ca urmare, în Franța a fost interzisă exercitarea cultului protestant. Revocarea Edictului de la Nantes de către Ludovic al XIV-lea a avut consecințe profunde asupra Europei, inclusiv asupra Moldovei. Această decizie a dus la exodul hughenoților, care au căutat refugiu în alte țări, contribuind la schimburi culturale și economice. În Moldova, influențele religioase și culturale au fost resimțite prin intermediul contactelor comerciale și diplomatice cu statele europene afectate de aceste schimbări.

[1878] Rusia a luat în stăpânire totală Basarabia.
În urma Tratatului de la Berlin din 1878, Rusia a preluat controlul asupra Basarabiei, o regiune cu o importanță strategică și economică semnificativă. Această anexare a avut un impact profund asupra populației locale, influențând structura demografică și culturală a regiunii. De asemenea, a marcat începutul unei perioade de rusificare intensă, care a afectat identitatea națională și culturală a locuitorilor basarabeni.

[1881] Inaugurarea liniei ferate Buzău–Mărășești.
Prima linie de cale ferată construită de inginerii români. Inaugurarea liniei ferate Buzău–Mărășești a reprezentat un moment de mândrie națională și un pas important în modernizarea infrastructurii României. Această realizare a demonstrat capacitatea inginerilor români de a proiecta și construi infrastructuri complexe, contribuind la dezvoltarea economică și socială a regiunii. Linia ferată a facilitat transportul de mărfuri și persoane, stimulând comerțul și interacțiunile culturale între diferite părți ale țării.

[1883] S–a semnat, la Viena, într-un cadru strict secret, tratatul de alianță româno-austro–ungar.
Tratatul de alianță româno-austro-ungar din 1883 a fost un acord strategic care a plasat România într-o poziție favorabilă în contextul geopolitic al vremii. Această alianță a oferit României protecție împotriva amenințărilor externe și a consolidat relațiile cu puterile centrale europene. De asemenea, a influențat politica externă a României, determinându-i orientarea spre alianțe cu marile puteri ale vremii.

[1918] Înființarea Societății simfonice "George Enescu" din Iași.
Societatea simfonică "George Enescu" din Iași, fondată în 1918, a fost un pilon al vieții culturale și muzicale din România. Aceasta a fost creată pentru a promova muzica clasică și a fost numită în onoarea marelui compozitor român George Enescu. Societatea a organizat numeroase concerte și evenimente culturale, contribuind la educația muzicală și la îmbogățirea patrimoniului cultural național.

[1967] Stația interplanetară automată "Venus–4".
Lansată la 12 iunie 1967, a atins suprafața Planetei Venus. Misiunea "Venus-4" a fost un succes remarcabil al programului spațial sovietic, marcând prima dată când o sondă a transmis date de pe suprafața unei alte planete. Această realizare a oferit informații valoroase despre atmosfera și condițiile de pe Venus, contribuind la înțelegerea sistemului solar. De asemenea, a demonstrat avansul tehnologic al Uniunii Sovietice în explorarea spațială, inspirând generații de cercetători și ingineri.

[2006] Alpinistul român Ticu Lăcătușu reușește să escaladeze, în premieră mondială, cel mai înalt vârf (6.403 metri) din masivul himalayan Tsartse.
Vârful a fost botezat Europa. Realizarea lui Ticu Lăcătușu de a escalada vârful Tsartse a fost un moment de mândrie națională și un exemplu de curaj și determinare. Această expediție a demonstrat capacitatea alpinistului român de a depăși limitele fizice și mentale, contribuind la promovarea imaginii României pe plan internațional. Vârful, botezat Europa, simbolizează legătura dintre România și valorile europene de explorare și descoperire.


Pub