Președintele Adunării Populare a Găgăuziei, Dmitri Gaidarji, a condamnat, în Parlament, modul în care a fost adoptată legea de modificare a Codului electoral (proiectul nr. 280 din 27 iulie 2026), calificând proiectul drept un „atac raider” asupra Autonomiei Găgăuzia. El a cerut președintei Maia Sandu să nu promulge actul normativ. Potrivit lui Gaidarji, deputații Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) “au modificat ordinea de zi, au prioritizat proiectul și l-au votat rapid, deși el anunțase public că se va prezenta în Parlament pentru a atrage atenția asupra abuzurilor”. El a condamnat „practicile netransparente” și a afirmat că politicienii de la guvernare și instituțiile statului „acționează ca hoții pe furiș, în grabă, fără respectarea procedurilor, fără dialog real și fără a ține cont de drepturile și statutul special al Găgăuziei”. Proiectul a fost adoptat în prima lectură pe 30 iulie 2026, după ce textul și nota informativă au ajuns la Adunarea Populară abia în a doua jumătate a zilei de 29 iulie. “Votul a avut loc fără avizul obligatoriu al Adunării Populare și cu încălcarea mai multor prevederi legale: articolul 3 și articolul 32 alin. (2¹) din Legea nr. 100/2017 privind actele normative, articolul 58¹ alin. (1) din Regulamentul Parlamentului și Hotărârea Parlamentului nr. 206/2015 privind dialogul instituționalizat”, susține Comratul. Consultările din 21 august au fost, în opinia liderului găgăuz, pur formale: aproximativ 90% din propunerile Adunării Populare au fost respinse fără argumente serioase. Gaidarji a subliniat că modificările depășesc executarea Hotărârii Curții Constituționale nr. 8 din 9 iulie 2026. Acestea includ înlocuirea sistemului majoritar uninominal pentru alegerea celor 35 de deputați ai Adunării Populare cu sistemul proporțional, reorganizarea profundă a organului electoral regional și transferul unor competențe-cheie către Comisia Electorală Centrală. Aceste competențe sunt garantate de Legea organică nr. 344/1994 și de articolul 111 din Constituție, care impune majoritate de trei cincimi pentru modificarea legilor organice privitoare la statutul special. „Ceea ce s-a făcut acum, cu această viteză, cu modificarea ordinii de zi, cu votul în grabă, fără transparență, fără respectarea legislației, a procedurilor și a propunerilor găgăuzilor, duce inevitabil la o concluzie: conducerea politică a Republicii Moldova comite un atac îndrăzneț de decapitare a conducerii legitime a Găgăuziei”, a declarat Gaidarji. El a reiterat că Găgăuzia nu se opune modernizării legislației, dar cere ca aceasta să fie făcută transparent și corect. Președintele APG a pus la îndoială integritatea unor judecători ai Curții Constituționale, menționând afilieri politice și situația președintei Domnica Manole. Pe 24 august 2026, Prezidiul Adunării Populare a adoptat Hotărârea nr. 170-СХLI/VII, prin care a transmis o cerere de aviz urgent Comisiei de la Veneția. Documentele vor fi trimise și președintelui Republicii Moldova, conducerii Parlamentului și Guvernului, precum și partenerilor externi (Ucraina, România, statele UE, Marea Britanie, SUA și misiunile diplomatice de la Chișinău). Gaidarji a cerut Parlamentului să revină asupra votului și să suspende aplicarea legii, iar președintei Maia Sandu să nu o promulge până la primirea avizului Comisiei de la Veneția. „Orice altceva înseamnă încălcarea deliberată a principiilor pe care Republica Moldova le invocă atunci când vorbește despre integrare europeană, stat de drept și respectarea autonomiilor.
Adunarea Populară a Găgăuziei va apăra, ferm și în limitele legii, autonomia electorală și statutul special.
Nu vom accepta diluarea drepturilor autonomiei prin legi adoptate ca hoții pe furiș și capturarea Autonomiei Găgăuzia prin atac raider”, a conchis el. Alegerile pentru noul component al Adunării Populare sunt programate pe 15 noiembrie 2026.
Potrivit legislației, suntem obligați să cenzurăm comentariile ce incită la ură, reprezintă atac la persoană sau conțin cuvinte necenzurate.
Vă îndemnăm la discuții decente!