„Potrivit investigațiilor, începând cu anul 2016 și până în prezent, membrii grupului ar fi acționat coordonat, cu repartizarea rolurilor, utilizând mai multe entități juridice (inclusiv persoane interpuse de încredere) pentru eschivarea de la achitarea impozitelor și taxelor.

Totodată, mijloace financiare care nu au fost declarate în mod corespunzător organelor fiscale au fost folosite la fondarea unei companii avia, în sumă de aproape 41.000.000 lei ar fi fost disimulate și legalizate, atât în Moldova, cât și peste hotarele țării.

Doar pentru perioada fiscală a anului 2016, obligațiile fiscale nedeclarate și neachitate la buget sunt estimate la aproape 5.000.000 lei.

La 1 octombrie 2026, au fost efectuate percheziții cu suportul ofițerilor INI la oficiile, domiciliile și în mijloacele de transport ale persoanelor vizate, fiind ridicate documente contabile, mijloace bănești, tehnică de calcul, înscrisuri de ciornă și alte materiale relevante pentru cauză.

Investigațiile continuă pentru stabilirea tuturor circumstanțelor și persoanelor implicate.

Persoanele vizate beneficiază de prezumția nevinovăției, potrivit legii”, notează procuratura.

Într-o reacție, FLYONE susține că este vorba despre „o încercare nereușită de a justifica acțiunile de abuz și intimidare”.

„FLYONE consideră că informațiile prezentate public de Procuratură după perchezițiile desfășurate la sediul companiei, la domiciliile fondatorilor și ale unor angajați nu reflectă obiectul real al acțiunilor procesuale și creează o imagine distorsionată asupra activității companiei.

Obiectul perchezițiilor a vizat circumstanțe legate de fondarea companiei și de proveniența fondurilor investite la etapa constituirii acesteia, în anul 2015. Cu toate acestea, în comunicatul Procuraturii sunt invocate presupuse acțiuni desfășurate „din 2016 până în prezent”, formulare care, în opinia companiei, extinde nejustificat obiectul prezentat public și creează impresia că întreaga activitate a FLYONE din ultimii zece ani ar fi vizată de suspiciuni.

FLYONE subliniază că toate fondurile investite în companie au fost raportate organelor fiscale, iar impozitele și contribuțiile datorate statului au fost achitate integral, în conformitate cu legislația.

Mai mult, în ultimii ani compania a fost supusă în repetate rânduri controalelor fiscale. Potrivit informațiilor deținute de FLYONE, în urma acestor controale nu au fost constatate abateri care să confirme eschivarea companiei de la plata impozitelor. Toate obligațiile fiscale și contribuțiile către bugetul de stat au fost achitate conform prevederilor legale.

În aceste condiții, afirmația potrivit căreia o presupusă eschivare de la plata impozitelor s-ar fi produs „până în prezent” ridică serioase semne de întrebare. În ultimii ani, FLYONE s-a numărat printre contribuabilii importanți la bugetul de stat.

Dorim să subliniem, de asemenea, că persoanele care apar în interceptările făcute publice de Procuratură nu sunt, potrivit companiei, nici asociați ai FLYONE, nici proprietari și nici angajați ai companiei. Asocierea acestor conversații cu activitatea FLYONE este, în opinia noastră, de natură să creeze o percepție eronată asupra companiei și asupra persoanelor care o reprezintă.

Aceste acțiuni au loc în contextul disputei privind participațiile FLYONE și după ce acționarii companiei au declarat că nu intenționează să își cedeze cotele-părți. Din acest motiv, compania consideră că perchezițiile și acțiunile din ultimele zile nu pot fi analizate separat de evoluțiile din ultimele luni privind structura de proprietate a FLYONE.

Și cronologia documentelor care au stat la baza descinderilor ridică întrebări. Demersul ofițerului de urmărire penală este datat cu 17 septembrie, ordonanța procurorului – cu 21 septembrie, în perioada în care expira termenul stabilit în disputa privind cotele-părți, iar mandatul judecătorului a fost emis pe 23 septembrie.

Nu este prima dată când au loc asemenea acțiuni în raport cu FLYONE. Anterior au avut loc, potrivit companiei, 13 descinderi similare, fără rezultate care, din perspectiva FLYONE, să justifice amploarea unor asemenea intervenții.

FLYONE consideră că maniera în care sunt prezentate public aceste acțiuni reprezintă o încercare nereușită de a justifica ulterior măsuri pe care compania le califică drept disproporționate și de natură să exercite presiune asupra fondatorilor, angajaților și activității sale.

Compania consideră că asemenea evoluții sunt relevante inclusiv pentru mediul de afaceri și pentru investitorii care activează în Republica Moldova și va informa partenerii externi și instituțiile internaționale relevante despre circumstanțele cazului și despre evoluția acestuia.

FLYONE va continua să coopereze cu organele de anchetă și să prezinte toate documentele necesare pentru clarificarea circumstanțelor investigate. Totodată, compania își rezervă dreptul de a utiliza toate mijloacele legale pentru apărarea activității sale, a investițiilor, a reputației și a drepturilor fondatorilor și angajaților.

Pentru pasagerii și partenerii FLYONE, mesajul rămâne clar: activitatea operațională continuă în regim normal. Toate zborurile sunt operate conform programului stabilit, iar compania își va respecta în continuare obligațiile față de pasageri, angajați și parteneri”, notează compania.

În dimineța zilei de 1 octombrie, procurorii PCCOCS, în comun cu SIS, INI și SFS, au descins la sediul companiei FLYONE. Acțiunile au loc în plin scandal cu acuzații de „presiuni și expropriere forțată” din partea fondatorilor companiei.

Într-o reacție, președintele Consiliului de Administrație al FLYONE, Vladimir Cebotari, a declarat că perchezițiile „nu vizează compania, ci asociații acesteia”. 

În iulie, compania aeriană FLYONE a contestat deciziile din 22 iunie 2026 ale Consiliului pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului (CEIISS) și ale Agenției Servicii Publice (ASP), solicitând anularea acestora și suspendarea măsurilor restrictive impuse.

Situația FLYONE a atras și atenția politicienilor și a comunității aviatice. În august, deputatul fracțiunii „Alternativa”, Gaik Vartanean, făcea apel către autoritățile din Republica Moldova și către partidul de guvernare din Armenia să urmărească atent situația companiei FLYONE. Acesta susținea că instituțiile statului trebuie să asigure concurență loială în aviație și să nu favorizeze un operator în detrimentul altuia.

Iar ex-premierul Vlad Filat declara, recent, că, modul în care autoritățile acționează în cazul FLYONE riscă să creeze „un precedent foarte periculos” pentru mediul de afaceri din Republica Moldova, iar situația reprezintă „un examen” pentru Guvernul condus de Tofan. 

Săptămâna trecută, președintele Consiliului de administrație al companiei FLYONE, Vlad Cebotari, declara că are îndoieli în privința modului în care funcționează Consiliul pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului. Acesta afirma că are „suficiente informații” pentru a crede că ședințele acestuia nici măcar nu au loc.

---