„Observația noastră este că la moment, CSM, ca organ de autoadministrate judecătorească, nu întrunește standardul minim al Consiliului Europei, privind componența consiliului judiciar, fiind creat dintr-o majoritate care nu a fost desemntată de corpul judecătoresc, ci de o majoritate desemnată de Parlament. Considerăm că, componența prezentă astăzi nu este relevantă la speța în cauză, contează care e componența care a fost desemnată, prin care a fost format consiliul la zi, indiferent de absența sau prezența anumitor membri la ședința de astăzi. Or, cvormul și majoritatea urmează să fie calculate indiferent de prezența unor membri în sala de Consiliu. Am putea ajunge la o situație ridicolă, în care să punem în discuție că membrii care sunt absenți și care tradițional votează împotrivă s-au antiexpus în acest fel. Nu este echitabil în raport cu judecătoarea CSJ Mariana Ursachi, să-i fie examinată o chestiune importantă, legată de carieră, în lipsa membruilor CSM desemnați. CSM astăzi e format din 11 membri din 12, dintre care 6 desemnați de Parlament și 5 de corpul judecătoresc. Fără doamna Aliona Miron, rămân 4. Recomandarea Consiliului Europei, a Comitetului miniștrilor către statele membre, cu privire la judecători prevede care sunt standardele de formare a consiliului judiciar”, a punctat reprezentanta Marianei Ursachi, Cristina Ciubotaru.

Sergiu Caraman, președintele CSM, a întrerupt discursul Cristinei Ciubotaru: „Noi la CSM am dispus includerea în agendă a acestui subiect, eram conștienți câți membri sunt și noi suntem astăzi 8 membri, dintre care cel puțin jumătate sunt judecători. Chestiunea legată de procedură am asigurat-o și vom merge înainte, iar dacî dvs considerați, din anumite considerente, că sunt anumite chestiuni care în viziunea dvs reprezintă încălcări, o să fiți în drept să contestați, în ordinea stabilită”.

„Nu-mi permiteți să mă expun și consider că asta este grav, pentru că acesta este fondul asupra căruia urmează să se expună CSM, o chestiune importantă de carieră a judecătorului la cel mai înalt nivel în RM, iar dvs îi refuzați dreptul să-și expună toate argumentele”, i-a spus, în replică, avocata Marianei Ursachi.

Cristina Ciubotaru a solicitat ca procesul de examinare să fie suspendat, până când va fi constituit CSM din toți 12 membri, însă membrii CSM prezenți la ședință au votat contra.

O altă cerere a vizat acordarea termenului pentru a prezenta informații suplimentare, considerate de Mariana Ursachi relevante pentru a-și realiza eficient dreptul la apărare. Cererea, însă, a fost refuzată.

Totodată, Consiliul a respins și solicitarea de a examina subiectele ce țin de viața privată în ședință închisă.

„Se dorește o execuție publică. Vom părăsi această ședință”, a menționat Cristina Ciubotaru.

În cele din urmă, CSM a constatat nepromovarea evaluării externe de către judecătoarea Curții Supreme de Justiție, Mariana Ursachi, și a decis eliberarea din funcție a acesteia.

CSM a examinat raportul Comisiei de evaluare externă și a dispus eliberarea din funcție a magistratei în temeiul articolului 17, aliniat 4 din Legea nr 65/2023.

Raportul motivat include faptele relevante, motivele și concluzia potrivit căreia judecătoarea nu corespunde criteriilor de integritate financiară.

Conform hotărârii CSM, Mariana Ursachi este decăzută din dreptul de a exercita funcția de judecător pe un termen de 7 ani din data confirmării deciziei CSM, precum și alte funcții publice. Magistrata este lipsită, de asemenea, de dreptul de a obține o indemnizație unică la concediere.

Decizia poate fi contestată la Curtea Supremă de Justiție în termen de 5 de zile.

La începutul lunii noiembrie, Comisia Vetting anunța că judecătoarea de la Curtea Supremă de Justiție Mariana Ursachi (anterior Pitic) a picat evaluarea. Magistrata nu s-a prezentat la audieri de câteva ori, atunci când i-au fost prezentate dubiile de integritate.

Judecătoarea Mariana Pitic a ajuns în vizorul opiniei publice după ce s-a constatat că magistrata conduce o mașină de marca Porsche, ce ar fi fost cumpărată cu doar 11.000 de lei. Comisia Națională de Integritate a pornit un control pe numele judecătoarei. În luna iulie 2016, membrii CNI au clasat cauza. Dânsa a explicat că automobilul se afla în stare avariată, din această cauză a costat doar 11 mii de lei.

Potrivit declarației de avere pentru 2018, Pitic a obținut un venit de 359.058 de lei din funcția de judecătoare la Curtea Supremă de Justiție, iar alți 2.278 de lei obținuți de la Institutul Național al Justiției.

Tot în acea declaraţie, Mariana Pitic a indicat că deţine din 2012, cu dreptul de folosinţă, un teren de şase ari şi altul cu o suprafaţă de aproape şapte ari care cadastral valorează peste 160.000 de lei. În documente mai este trecut şi un apartament de 103 metri pătraţi pe care judecătoarea îl are din 2010, dar și o casă de locuit de 270 de metri pătrați, a cărei valoare nu este indicată.

În declaraţie a fost trecut şi automobilul de model Porsche Cayenne, ce ar fi fost cumpărat cu doar 11.000 de lei.

În iulie 2019, Mariana Pitic a fost revocată din funcția de membră a Institutului Național al Justiției. Decizia a fost luată de către membrii Consiliului Superior al Magistraturii. 

În martie 2022, ANI a emis un alt act de constatare, după ce a fost depistată o diferență între venituri și cheltuieli de aproximativ 678 mii de lei, potrivit anticorupție.md.

Procedura de control a fost realizată pentru perioada 1 ianuarie 2014 – 28 martie 2019. Inspectorul de integritate a stabilit că în perioada 2015-2019 judecătoarea a introdus în declarațiile de avere date incomplete despre valoarea automobilului având scopul de a micșora neîntemeiat prețul real de peste 778 de mii de lei. Totodată, magistrata nu a indicat valoarea unui teren deținut în proprietate, dreptul de abitatie asupra unui imobil amplasat în suburbia capitalei și cel de comodat al unui automobil.

În noiembrie 2023, magistrata CSJ Mariana Pitic a obținut o decizie favorabilă în litigiul cu Autoritatea Națională de Integritate. Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău a dispus anularea actului de constatare emis de ANI. 

---