Ideea că din cauza schimbărilor climei costul tusimului va crește, iar numărul turiștilor va scădea, a fost „o predicție pe care nimeni nu voia să o audă”, scrie The Guardian.

Profeția lui Stefan Gossling, cercetător de renume din domeniul transportului sustenabil, poate părea fantezistă pentru turiștii din Europa și America de Nord care au călătorit cu avionul în această vară, precum și pentru directorii din industrie care sunt încântați să vadă că turismul internațional a revenit anul trecut la vârfurile atinse înaintea pandemiei.

Totuși, cercetătorul susține că, pe măsură ce poluarea cu carbon alimentează valurile de căldură și incendiile de vegetație, ruinând recoltele, și costul călătoriilor în străinătate va crește vertiginos, iar tot mai puțini oameni și le vor putea permite.

„Am intrat deja în începutul epocii non-turismului”, a spus Stefan Gossling, profesor la Școala de afaceri și economie a Universității Linnaeus din Suedia, care a fost consultant pentru ONU și Banca Mondială.

„În urmă cu 80 de ani, în Europa a început turismul de masă”, a continuat Gossling. „Peste 80 de ani, mă îndoiesc că va mai exista prea mult turism în lume”, a adăugat cercetătorul.

Destinații turistice populare resimt deja presiunea

Stefan Gossling nu duce lipsă de exemple de destinații care resimt deja presiunea. Vremea caldă topește zăpada, care menține în viață stațiunile de schi alpin. Eroziunea costieră îndepărtează nisipul de pe plajele din sudul Europei. Secetele obligă hotelurile spaniole să transporte apă dulce, deoarece piscinele sunt goale, în timp ce incendiile de vegetație incendiază insule elene pitorești.

Insulele grecești din sudul Mării Egee, unde se află locații populare printre turiști, precum Mykonos, Kos și Rhodos, sunt „cel mai critic” punct fierbinte de pe continent, potrivit unui studiu realizat de Gossling luna trecută, care combină expunerea la pericolele climatice cu dependența de turism. Urmează insulele Ionice, care includ și Corfu. Î

Presiunea financiară cauzată de aceste probleme, pe care agențiile de turism o vor transfera probabil clienților, va fi agravată de creșterea costului la alimente – de la cafea, la ciocolată și ulei de măsline – și de nevoia tot mai mare de asigurări împotriva fenomenelor meteorologice extreme, scrie The Guardian.

Fenomenul „va deveni mai frecvent, va acoperi mai multe locuri”

„În acest moment, este concentrat local”, a declarat Gössling într-un interviu pentru The Guardian la începutul acestui an, la ITB Berlin, cea mai mare reuniune a companiilor de turism din lume. „Însă, în viitor, va deveni mai frecvent, va acoperi mai multe locuri și se va transforma în ceva perturbator”, mai spunea cercetătorul.

Rămâne de văzut dacă această mărire a costurilor va depăși creșterea preconizată a veniturilor globale – unele probleme pot fi evitate prin adaptare, însă și acest lucru are un preț. Totuși, turiștii riscă să resimtă creșterea chiar și în cazul în care vremea volatilă va fi ținută sub control. Dacă poluarea cu carbon va scădea brusc, lucru necesar pentru a opri încălzirea globală, cele mai mari costuri vor fi pentru sectoare ca aviația, care este limitată de constrângeri fizice.

Unele guverne speră să impună taxe pe carbon pentru zboruri care să faciliteze finanțarea tranziției energetice, iar grupurile ecologiste insistă asupra unei taxe pentru călătorii fideli, care ar crește taxele pentru fiecare zbor suplimentar într-un an.

---