(doc) „Veronica Dragalin nu putea fi admisă la concursul pentru șefia PA”. Opinia separată a 3 membri CSP, din 2022, scursă pe Telegram

Documentul scurs în spațiul public prezintă o opinie separată, formulată de Eduard Varzar, Inga Furtună membri ai Consiliului Superior al Procurorilor și Angela Motuzoc, președinte al Consiliului Superior al Procurorilor față de hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr.1-93/2022 din 30.05.2022.

Referindu-se la actele prezentate de Veronica Dragalin în calitate de candidat, atunci, la funcția de șef al Procuraturii Anticorupție, cei trei autori ai opiniei separate au subliniat:

„Condițiile impuse de lege stabilesc expres faptul că un candidat la funcția de procuror-șef al procuraturii specializate, pe lângă condițiile specifice acestei poziții, trebuie, mai întâi, să corespundă cerințelor de bază înaintate față de statutul de procuror. Printre aceste condiții de bază (prevăzute la art.20 alin.(1) lit.a)–d), g) și h) din Legea nr.3/2016 cu privire la Procuratură) se include în mod obligatoriu și cerința ca persoana să dețină „diplomă de studii superioare de licență și diplomă de studii superioare de master în domeniul dreptului”. Legea permite ca persoana să prezinte „un alt act de studii în domeniul dreptului echivalent acestora”, dar numai cu condiția ca acest act să fie „recunoscut de structura abilitată pentru recunoașterea și echivalarea actelor de studii și calificărilor”.

În opinia noastră, Comisia specială de preselecție avea obligația vădită să verifice temeiul respectiv de eligibilitate, acesta fiind fundamentul ce atestă calificările și cunoștințele necesare unei persoane ca să exercite funcția de procuror.

În dosarul său de concurs XXX a prezentat în copii Diploma de studii eliberată în anul 2008, de Duke University (din Durham, Carolina de Nord, SUA) care atestă gradul „Bachelor of Science” (în domeniul biologie și chimie, după cum rezultă din CV XXX) și Diploma de studii eliberată în anul 2011, de University of Virginia School of Law (din Charlottesville, Virginia, SUA), care atestă gradul „Juris Doctor”. Proveniența acestor diplome din sistemul educațional al altui stat, pe lângă faptul că sunt în copii neautentificate și nici nu sunt traduse în limba de stat, fac imposibilă

atribuirea automată (fără verificările de rigoare) a acestora la categoriile de acte de studii prescrise de lege cum sunt „diplomă de studii superioare de licență și diplomă de studii superioare de master în domeniul dreptului”.

Aplicând prevederile legii și potrivit competențelor stabilite, nici Comisia de preselecție și/sau nici Consiliul Superior al Procurorilor nu sunt în măsură să constate, din oficiu, dacă un act de studii, dacă un titlu profesional sau dacă, eventual, un „alt act de studii în domeniul dreptului”, obținute/acordate în baza studiilor într-un alt stat (pentru care art.20 alin.(1) lit.d) din Legea nr.3/2016 impune condiția de a fi recunoscut și echivalat în modul corespunzător) reprezintă un corespondent al studiilor superioare de licență și de master așa cum acestea sunt definite în baza standardelor naționale”.

„În Republica Moldova structura abilitată pentru recunoașterea și echivalarea actelor de studii și calificărilor este Centrul de Tehnologii Informaționale și Comunicaționale în Educație, care este persoană juridică subordonată Ministerului Educației, iar procedura nemijlocită este prevăzută de Regulamentul privind recunoașterea și echivalarea actelor de studii și a calificărilor obținute în străinătate, aprobat prin Ordinul Ministerul Educației, Culturii și Cercetării nr.1702 din 26.12.20196.

Doar parcurgerea procedurii corespunzătoare se poate finaliza cu eliberarea Certificatului de recunoaștere și echivalare, ce conferă titularului dreptul la continuarea studiilor și/sau la accesul pe piața muncii, în conformitate cu cadrul normativ național.

5 https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=97268〈=ro#

6 https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=120432〈=ro11

Prin urmare, analizând dosarul de participare în concurs a XXX și materialele activității Comisiei speciale de preselecție, în lipsa unui Certificat de recunoaștere și/sau echivalare a actelor de studii obținute în străinătate, nu este clar în baza căror criterii Comisia specială de preselecție a apreciat întrunirea de către candidata respectivă a criteriului de eligibilitate prevăzut la art.20 alin.(1) lit.d) din Legea nr.3/2016, or, după cum am menționat supra, Comisia de preselecție nu putea să-și aroge atribuțiile ș competențele Centrului de Tehnologii Informaționale și Comunicaționale în Educație aferent recunoașterii și/sau echivalării actelor de studii ale candidatei obținute în străinătate pentru acces pe piața muncii din Republica Moldova.

Mai mult ca atât, nici Consiliul Superior al Procurorilor nu este îndreptățit să-și aroge astfel de competențe și nu este în drept să decidă asupra acestui aspect în lipsa concluziei instituției de specialitate.

Constatăm că potrivit copiei diplomei prezentate, XXX ar fi obținut în anul 2011 titlul de „Juris Doctor”, lipsind un echivalent automat al acestuia în legislația națională. Pe cale de consecință apare, firesc, o problemă juridică de a stabili dacă acest titlu echivalează cu titlul de licențiat în drept (căruia îi corespund un număr de 180-240 de credite de studii transferabile, câte 30 de credite pentru fiecare semestru) sau cu titlul de master în drept (căruia îi corespund un număr de 90-120 de credite de studii transferabile, câte 30 de credite pentru fiecare semestru) sau dacă, eventual, le înglobează pe acestea două din perspectiva semnificației pe care o comportă și a nivelului studiilor realizate (potrivit art.90 alin.(6) din Codul educației, „În ciclul I şi ciclul II de studii superioare trebuie să fie acumulate cel puţin 300 de credite de studii transferabile”), iar o analiză prima facie nu deduce informații nici despre susținerea tezei de licență/tezei de master.

Vom reitera că potrivit cadrului normativ național o persoană poate obține, în general, funcția de procuror numai dacă este licențiat în drept și deține diploma de master în drept, aceste două condiții fiind obligatorii de a fi întrunite în comun (excepție de la această regulă sunt diplomele de licență obținute până la implementarea condițiilor procesului de la Bologna, adică până în anul 2006, situație care nu este aplicabilă speței XXX). Numai o concluzie a unui organ specializat în domeniu, formată după verificarea actelor și trecerea procedurii de resort, este în măsură să ofere explicațiile și echivalările de rigoare, ceea ce, însă, nu a existat în prezenta procedură de concurs.

Mai mult de atât, diplomele/actele de studii obținute în sisteme educaționale ale statelor străine nu pot genera efecte juridice directe în Republica Moldova, deoarece o asemenea abordare prejudiciază ordinea normativă internă, care emană din caracterul suveran al puterii de stat și deviază de la principiile statului de drept”, se mai punctează în opinia separată, care poate fi văzută integral mai jos.

Opinie separata a trei membri CSP cu privire la hotărârea 93 din 30.05.22 by LiliaStrîmbanu on Scribd

Șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, a venit cu o reacție.

„Vă asigur că am toate studiile, diplomele și experiența profesională necesară pentru deținerea acestei funcție cheie în lupta pentru justiție, dreptate și un stat de drept în Republica Moldova”, a scris Dragalin pe pagina sa de Facebook.

La 7 iunie 2022, Consiliul Superior al Procurorilor a hotărât ca Veronica Drăgălin să fie câștigătoarea concursului pentru funcția de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție. Anunțul a fost făcut de ministrul de atunci al Justiției, Sergiu Litvinenco, pe pagina sa de Facebook.

Mai devreme, la 19 mai, Comisia specială de preselecție a candidaților la funcția de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție a finalizat etapa de intervievare a candidaților, iar potrivit deciziei Comisiei, etapa de preselecție a fost promovată de Veronica Dragalin.

La ședința din 30 mai a CSP, membrul Consiliului Superior al Procuraturii Eduard Varzar a declarat că în timp ce unii candidați au fost excluși pe un anumit criteriu, alții au trecut în următoarea etapă având aceleași lacune. Potrivit lui Varzar, câștigătoarea concursului pentru funcția de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție, Veronica Drăgălin, nu ar fi întrunit condițiile necesare de participare. „Ca și în cazul doamnei Drăgălin, avem mai mulți participanți cu copii ale documentelor de studii neidentificate”, a declarat acesta, la ședița de atunci. În discursul său, însă, a intervenit ministrul Sergiu Litvinenco, sugerându-i raportorului să finalizeze mai curând prezentarea, „din lipsă de timp”. Președinta CSP Angela Motuzoc, Eduard Varzar, Inga Furtună au anunțat că vor prezenta opiniile separate odată cu publicarea deciziei.

În noiembrie 2022, în spațiul public au apărut discuții ce ar fi fost din telefonul ministrului de atunci al Justiției. Unul dintre chat-uri era denumit CSP, iar conversațiile au revoltat în special comunitatea juridică, întrucât acestea ar fi indicat un concurs aranjat la șefia Procuraturii Anticorupție, astfel încât să învingă Veronica Dragalin.

„Pe scurt planul. Stabilim comisia, Andrei președinte. Oferim lui Bordeianu 2-3, lui Dragalin 9-10. Până la interviul cu Echimovschi facem pauză, în pauză Andrei se uită cât i-au oferit cei patru lui Dragalin (se duce la WC). Între timp, trebuie să avem toate simulările. (...) Eu mă voi juca cu cifrele toată noaptea, astfel încât să avem toate simulările pe masă”, ar fi scris Sergiu Litvinenco, în chatul denumit CSP.

Ulterior, Sergiu Litvinenco a respins veridicitatea mesajelor turnate pe un site numit Moldova-leaks și le califică drept „false”.

Două zile mai târziu, însă, Litvinenco a recunoscut că unele mesaje sunt adevărate, doar că publicate în mod trunchiat și „desenat”.

Cel puțin două persoane, care și-au regăsit mesajele în lista scurgerilor, printre ei și fostul ministru al Justiției, Fadei Nagacevschi, au confirmat discuțiile cu Litvinenco și s-au arătat nedumeriți de ce oficialul le-a calificat drept „mesaje false”.

Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News

Pub

Redacţia UNIMEDIA

Pub

Publicitate

Pub