Pe 7 aprilie 2009, protestele au continuat. Circa 30.000 de persoane au ieșit pe străzile Chișinăului, ca să conteste victoria comuniștilor la alegeri, scandând „Vrem alegeri repetate” și „Jos comuniștii”. Liderii PLDM, PL și AMN susțineau că alegerile au fost fraudate, cerând organizarea unui nou scrutin. Unii manifestanți au pătruns în clădirea Parlamentului și în cea a Președinției și le-au incendiat.
În Parlament, manifestanții au ocupat câteva birouri, iar în celelalte se baricadaseră polițiștii. Persoanele care au pătruns în clădirea Parlamentului au aruncat în stradă o parte din mobilier și i-au dat foc. Poliția din capitală a intervenit, utilizând tunuri de apă și gaze lacrimogene. În replică, protestatarii au răspuns acțiunii poliției printr-un „bombardament” cu pietre. În timpul demonstrațiilor, unii dintre manifestanți au agitat steaguri românești, precum au și arborat drapelului României și al Uniunii Europene pe clădirile Parlamentului și Președinției.
Opoziția a început negocieri cu Guvernul, în urma cărora însă, nu s-a ajuns la niciun acord, iar președintele Voronin a continuat să acuze organizatorii de tentativă de lovitură de stat, susținând că are dovezi ferme că în mulțime s-ar afla și grupări fasciste de origine română. În timpul zilei, toate unitățile administrative au fost deconectate de la internet. Totodată, nicio pagină a presei on-line din Republica Moldova nu a putut fi accesată, iar rețeaua de telefonie mobilă a fost blocată în centrul Chișinăului.
În cursul nopții de 7 spre 8 aprilie, poliția a făcut uz de arme cu gloanțe oarbe și a arestat zeci de studenți. Pe 8 aprilie, liderii opoziției s-au desolidarizat de actele de vandalism și distrugere din Chișinău, considerând că provocările au fost implementate și organizate de comuniști pentru a deturna atenția de la fraudarea scrutinului electoral.
În rezultatul evenimentelor din aprilie 2009 persoanele care au pretins că au avut de suferit de pe urma acțiunilor polițiștilor au adresat 77 de plângeri, iar în alte 31 de cazuri procurorii s-au autosesizat, în total fiind pornite 108 de procese penale.
Din numărul total al plângerilor în 71 cazuri au fost pornite cauze penale (42 – tortură, 19 - exces de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu, 10 – alte categorii de infracţiuni), 28 dosare în privinţa a 47 colaboratori de poliţie au fost finalizate şi expediate în judecată, iar în restul cazurilor, urmărirea penală fie a fost încetată din lipsa elementelor constitutive ale infracţiunilor, fie a fost suspendată pe motiv că nu a fost posibilă stabilirea identităţii persoanelor care au acţionat ilegal, fiind cu cagule pe cap.
În rezultatul examinării dosarelor în instanțele de judecată, au devenit irevocabile - 26 hotărâri în privinţa a 45 persoane, dintre care:
- 9 sentinţe de achitare în privinţa a 16 persoane;
- 2 sentinţe de încetare în privinţa a 2 persoane (o sentinţă în legătură cu decesul făptuitorului, iar alta prin stabilirea amenzii contravenţionale);
- 15 sentinţe de condamnare în privinţa a 27 persoane, din care:
- condamnare, cu suspendare - 9 sentinţe în privinţa a 20 persoane;
- condamnare, cu executare - 3 sentinţe în privinţa a 4 persoane;
- condamnare la amendă - 3 sentinţe în privinţa a 3 persoane.
La sfârșitul anului trecut, pe rolul instanţelor de fond se afla o cauză penală în privinţa a 2 persoane, întoarsă la rejudecare, în instanţa de apel – nici o cauză pe rol.
În instanța de recurs, în prezent se află o singură cauză penală - dosarul de învinuire pentru exces de putere a fostului șef al poliției municipale, următoarea ședință pe acest caz fiind numită pentru 13 aprilie 2021.
Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News
StudioTechno
Potrivit legislației, suntem obligați să cenzurăm comentariile ce incită la ură, reprezintă atac la persoană sau conțin cuvinte necenzurate.
Vă îndemnăm la discuții decente!