De zeci de ani, Raportul privind drepturile omului al Departamentului de Stat, mandatat de Congres, a fost utilizat ca model de referinţă pentru promovarea drepturilor la nivel global.

Schimbarea liniilor directoare vine după ce administraţia a redus simţitor raportul său din acest an, atenuând dramatic criticile aduse unor ţări care l-au susţinut pe preşedintele republican.

Modificările de evaluare a drepturilor omului reflectă o schimbare majoră în accentul pus de Washington pe protecţia drepturilor omului la nivel global şi semnalează extinderea în politica externă a agendei interne a administraţiei Trump pe teme care au devenit un factor de divizare în SUA în ultimii ani.

Noile criterii de evaluare, care, potrivit Departamentului de Stat, au scopul de a opri „ideologiile distructive”, au fost condamnate de activiştii pentru drepturile omului, care susţin că administraţia Trump redefineşte principiile de lungă durată ale drepturilor omului pentru a urmări obiective ideologice.

Politicile DEI au fost concepute cu obiectivul de a îmbunătăţi rezultatele pentru anumite grupuri rasiale şi identitare. De la preluarea mandatului, preşedintele SUA, Donald Trump, a încercat în mod agresiv să pună capăt DEI şi să restabilească ceea ce el numeşte oportunităţi bazate pe merit în SUA.

Un oficial de rang înalt al Departamentului de Stat a declarat că noile reguli sunt „un instrument pentru a schimba comportamentul guvernelor”. Oficialul de rang înalt, care a vorbit sub condiţia anonimatului, a declarat: „Statele Unite rămân angajate faţă de recunoaşterea din Declaraţia de Independenţă că toţi oamenii sunt înzestraţi de Creator cu anumite drepturi inalienabile”. Oficialul a adăugat: Drepturile „ne-au fost date de Dumnezeu, creatorul nostru, nu de guverne”.

Alte politici ale guvernelor străine pe care ambasadele SUA vor fi instruite să le clasifice ca încălcări ale drepturilor omului includ:

• Subvenţionarea de către stat a avorturilor sau medicamentelor pentru avort , „precum şi numărul total estimat de avorturi anuale”
• Operaţiile de schimbare de sex pentru copii, definite de Departamentul de Stat ca „operaţii care implică mutilare chimică sau chirurgicală... pentru a modifica sexul”
• Facilitarea imigraţiei în masă sau ilegale „pe teritoriul unei ţări către alte ţări”
• Arestări sau „anchete oficiale sau avertismente pentru discursuri” – o referire la opoziţia administraţiei Trump faţă de legile privind siguranţa internetului adoptate de unele ţări europene pentru a descuraja discursurile de ură online.

Noile instrucţiuni au scopul de a opri „noile ideologii distructive (care) au oferit un refugiu sigur pentru încălcările drepturilor omului”, a declarat purtătorul de cuvânt adjunct al Departamentului de Stat, Tommy Pigott. „Administraţia Trump nu va permite ca aceste încălcări ale drepturilor omului, cum ar fi mutilarea copiilor, legile care încalcă libertatea de exprimare şi practicile de angajare discriminatorii din punct de vedere rasial, să rămână nesancţionate. Ajunge”, a comentat el.

Criticii au acuzat administraţia că redefineşte principiile universale ale drepturilor omului, stabilite de mult timp, pentru a-şi urmări propriile obiective ideologice.

Uzra Zeya, fostă funcţionară de rang înalt a Departamentului de Stat, care conduce acum organizaţia caritabilă Human Rights First, a declarat că administraţia Trump „foloseşte drept armă drepturile internaţionale ale omului în scopuri partizane interne”.

„Încercarea de a eticheta DEI ca o încălcare a drepturilor omului stabileşte un nou minim în folosirea drepturilor internaţionale ale omului ca armă de către administraţia Trump”, a spus ea. Noile instrucţiuni exclud drepturile „femeilor, persoanelor LGBTQI+, minorităţilor religioase şi etnice şi necredincioşilor – care se bucură cu toţii de drepturi egale în conformitate cu legislaţia americană şi internaţională, în ciuda retoricii sinuoase şi obtuze a administraţiei Trump în materie de drepturi”, a declarat ea. Noile reguli transmit o ostilitate „uluitoare” faţă de persoanele LGBTQI+, a adăugat Zeya.

Administraţia Trump s-a îndepărtat de promovarea tradiţională a democraţiei şi a drepturilor omului de către SUA, considerând-o o interferenţă în afacerile altor ţări, chiar dacă a criticat ţările în mod selectiv. Un exemplu este Europa, unde oficialii administraţiei Trump au intervenit în mod repetat în politica internă pentru a denunţa ceea ce ei consideră a fi suprimarea liderilor de dreapta, inclusiv în ţări precum România, Germania şi Franţa, şi au acuzat autorităţile europene de cenzurarea opiniilor, cum ar fi criticile la adresa imigraţiei, reaminteşte Reuters.

Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News