Aici avem o scenă din filmul „Teodora Împărăteasa Sclavă” din 1954 cu Gianna Maria Canale, Georges Marchal, interpretând personajele principale Teodora și Justinian.
Aici, o avem pe Sarah Bernhardt, (1844-1923) actriță franceză în rolul împărătesei Teodora în piesa cu același nume de Victorien Sardou în 1885.
În realitate, ar fi arătat așa:
Mozaicul Împărătesei Teodora din Biserica Sfântul Apollinare. În jurul secolului al VI-lea, autor necunoscut, Foto Profimedia
Viața ei a fost considerată scandaloasă de contemporani, dar și profund neobișnuită prin ascensiunea socială spectaculoasă.
La un moment dat, desfrânarea ei părea că nu mai avea limite.
Teodora s-a născut într-un mediu umil, fiind fiica unui îngrijitor de urși de la hipodromul din Constantinople. În tinerețe, a lucrat ca actriță și dansatoare, o profesie asociată în acea vreme cu imoralitatea și prostituția. Sursele ostile, în special istoricul Procopius, o descriu ca având o viață extrem de libertină, participând la spectacole indecente și relații multiple, ceea ce i-a creat o reputație scandaloasă.
În scrierea sa celebră, „Anecdota” (Istoria Secretă), Procopius o portretizează ca pe o femeie „desfrânată fără limite”, susținând că își folosea farmecul și sexualitatea pentru a manipula bărbați influenți. Totuși, mulți istorici moderni consideră aceste relatări exagerate, motivate politic și personal.
Porecla implicită care i s-a atribuit în tradiția ostilă nu era una oficială, ci mai degrabă o reputație: „actrița desfrânată devenită împărăteasă”. Această transformare, de la o viață considerată decadentă la poziția supremă în imperiu, este una dintre cele mai inedite povești de ascensiune feminină din Antichitate.
Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News
StudioTechno
Potrivit legislației, suntem obligați să cenzurăm comentariile ce incită la ură, reprezintă atac la persoană sau conțin cuvinte necenzurate.
Vă îndemnăm la discuții decente!