„Prin subminarea procesului politic democratic și destabilizarea ordinii constituţionale, Victor Petrov sprijină acţiunile și politicile care subminează și ameninţă democraţia, statul de drept și stabilitatea în Republica Moldova”, se arată într-o decizie din februarie 2024 a Consiliului European care i-a interzis accesul în țările din Uniune.

Înainte de a se judeca cu Inspectoratul de Frontieră Iași, Petrov a făcut același lucru și cu Inspectoratul similar din Giurgiu, pe unde a încercat, de asemenea, să ajungă în România după ce a fost pus pe lista de sancțiuni.

Pe 22 februarie 2024, Consiliul European a decis includerea lui Victor Petrov (50 de ani) pe lista persoanelor care au interdicție de a intra în țările din Uniunea Europeană.

„În motivare, Consiliul a menționat faptul că „Victor Petrov este adjunctul bașkanului Adunării Populare a Găgăuziei și liderul Uniunii Poporului din Găgăuzia, o mișcare sociopolitică vădit pro-rusă care a fuzionat cu partidul politic «Renaștere». Primește sprijin politic din partea persoanei incluse pe listă Ilan Șor. Victor Petrov se implică activ în diseminarea de informaţii false și în incitarea la violenţă, precum și în cultivarea unui sentiment de teamă în rândul populaţiei găgăuze din Republica Moldova în legătură cu o posibilă pierdere a autonomiei provocată de autorităţile din Chișinău. Ca urmare, autorităţile din Republica Moldova au blocat unul dintre site-urile sale web, gagauznews.md. Diseminarea continuă însă prin intermediul unui nou domeniu de internet, gagauznews.com, și prin declaraţiile lui Petrov. Prin subminarea procesului politic democratic și destabilizarea ordinii constituţionale, Victor Petrov sprijină acţiunile și politicile care subminează și ameninţă democraţia, statul de drept și stabilitatea în Republica Moldova. De asemenea, el este asociat cu Ilan Șor”.

Petrov a negat, ulterior, acuzațiile și a afirmat că ar fi persecutat de către actuala guvernare a Republicii Moldova, iar sancțiunile care i-au fost aplicate la nivel naţional şi internaţional ar fi ilegale.

În plus, celor de pe această listă le-au fost înghețate fondurile depistate în aceleași țări. Alături de Petrov, în document figurează nume extrem de controversate din Republica Moldova, acuzate de aceleași intenții de destabilizare a țării și/sau de acțiuni vădit pro-ruse: Mariana Tauber, Vladimir Plahotniuc, Evghenia Guțul.

Eșec de două ori

În ciuda deciziei Consiliului, după circa un an, pe 1 martie 2025, Petrov s-a prezentat la unul dintre punctele de trecere din raza Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Iași, declarând că se află în drum spre Bulgaria. Polițiștii i-au refuzat accesul în România după ce au descoperit în bazele de date decizia din februarie 2024, dar apoi Petrov s-a adresat instanțelor de judecată, cerând anularea măsurii de nepermitere a intrării pe teritoriul României, obligarea celor de la Frontieră să radieze măsura și să-i recunoască dreptul de liberă circulaţie pe teritoriul țării noastre. El a adăugat că nu i-au fost aduse la cunoștință motivele refuzului intrării şi nici perioada de timp pentru care a fost instituită măsura. Dosarul a fost declinat de Tribunalul Iași la Curtea de Apel București unde se va judeca începând cu 13 martie 2026.

Nu este primul demers de acest gen al lui Petrov după ce, pe 29 mai 2024, el mai încercase să intre în România, deși se afla sub imperiul sancțiunii Consiliului European. Tentativa, de asemenea eșuată, a avut loc printr-un punct de trecere aflat în raza Poliției de Frontieră Giurgiu, instituție pe care de asemenea a dat-o în judecată pentru aceleași motive, avocatul său susținând că decizia Consiliului este, în fapt, o „recomandare”. Pe 4 decembrie 2025, pe fond, Tribunalul Giurgiu i-a respins acțiunea lui Petrov.

---