„Nu e prima dată când Rusia folosește resursele energetice ca pe un instrument de șantaj și presiune, în tentativa sa de destabilizare, descurajare, demoralizare a oamenilor noștri, nu e prima dată când RM e supusă presiunilor economice din partea Kremlinului, în tentativa de a ne dezbate de pe drumul pe care ni l-am ales, pe care și l-a ales poporul RM. Am văzut și în trecut embargouri, șantajuri și amenințări. Ani și ani la rând, întotdeauna am făsit soluții, ne-am adaptat, am ieșit mai puternici și mai uniți, și mai convinși de faptul că drumul pe care ni l-am ales este cel corect. Am găsit puterea să mergem înainte și asta s-a dovedit a fi atitudinea corectă. Așa va fi și de data aceasta, greutățile nu ne-au dezbinat, ci ne-au unit, ele ne-au învățat să căutăm soluții, să muncim, nu să lăsăm mâinile în jos, să ne adaptăm, să devenim mai puternici, nu să renunțăm, să luptăm, să supraviețuim, nu să cădem în deznădejde.

Foarte des, ținta Rusiei au fost sectoare întregi ale economiei, mii de afaceri lovite dur, pe nemeritate, sute de mii de locuri de muncă puse sub lovitură, dar de fiecare dată, antrenorii noștri s-au adaptat, s-au reinventat și au devenit mai puternici, mai rezilienți, au găsit noi piețe, noi parteneri, noi oportunități și noi modalități de a nu depinde de șantajul din est. 

Situațiile complicate au nevoie de soluții concrete, de aceea, venim cu un program de compensație a costurilor la energia electrică, pentru a ajuta producătorii noștri să facă față mai ușor provocărilor curente, din ceea ce este disponibil. Este un sprijin direct, care se va adresa mai ales sectoarelor sensibile, pentru a le susține competitivitatea. Prioritate vor avea firmele care produc în țara noastră produse de primă necesitate: lapte, carne, ouă, pâine și altele. De asemenea, sprijinul va fi extins și către alte sectoare din industria prelucrătoare, cum ar fi producătorii de îmbrăcăminte, încălțăminte, mobilă, componente electrice ș.a. Mai exact, aproximativ 10 mii de companii sunt potențial eligibile pentru aceste compensații.  

Vom compensa până la 50% din creșterea tarifului la energia electrică pe o perioadă de la 3 la 6 luni în funcție de resursele financiare disponibile, dar și de necesități. Sprijinul va fi direcționat acolo unde este cea mai mare nevoie, către companiile la care factura la electricitate reprezintă o pondere semnificativă la costurile de producție.  

Compensarea va fi aplicată din prima zi a creșterii tarifelor și vom anunța în zilele următoarele un regulament detaliat, aprobat prin deciziile CSE”, a punctat minstrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Dumitru Alaiba.

„Prețul majorat la curent va falimenta mulți producători. Dacă se proceda ca în România, nu aveam o inflație de peste 30% anii trecuți”, susține expertul media Ion Terguță. „Acum nu este periculos prețul pentru consumatorii casnici, ci pentru producători. Noi în acest fel vom crește prețurile foarte mult și vom ajunge în situația de acum câțiva ani, când se vor închide foarte multe afaceri”, a explicat Terguță.

Președinta Maia Sandu a efectuat pe data de 9 ianuarie o vizită de lucru în Zona de Securitate a Republicii Moldova, alături de prim-ministrul Dorin Recean și vicepremierul pentru Reintegrare, Oleg Serebrian.

Localnicii din Copanca s-au arătat nemulțumiți de propunerile șefei statului de a plăti un tarif pentru curentul electric echivalent cu cel pe care îl plătesc cetățenii de pe malul drept și au aruncat mai multe replici în adresa oficialei. „La așa preț, pune-l lu'mă-ta!” „Nu avem de unde plăti, înfiați-ne pe toți”, „Toată vara nu ați avut timp să vă faceți treaba?” „În 4 ani nimic nu s-a făcut, chiar mai rău și mai rău”, au strigat oamenii.

Volodimir Zelenski dă asigurări că Ucraina este pregătită să ajute Republica Moldova în soluționarea crizei energetice din regiunea transnistreană. „Actuala situație energetică din Moldova – inclusiv pe malul stâng al Nistrului – este o încercare clară a Rusiei de a manipula resursele energetice împotriva conducerii RM”, a punctat Zelenski.

Maia Sandu a avut ieri o convorbire la telefon cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Principalul subiect a vizat criza acută din regiunea transnistreană, după oprirea livrării gazelor naturale de către compania rusească Gazprom, de la 1 ianuarie. Cei doi lideri au convenit să identifice soluții comune pentru a preveni agravarea crizei umanitare și a proteja populația afectată.

Mai devreme, prim-ministrul Dorin Recean a comunicat că a discutat telefonic cu șefa diplomației europene Kaja Kallas. „În pofida șantajului energetic al Kremlinului, acoperim necesarul de energie al Republicii Moldova și protejăm cetățenii noștri”, a scris șeful Guvernului, pe platforma X.

Șefa diplomației Uniunii Europene, Kaja Kallas, a anunțat că a discutat la telefon cu premierul Dorin Recean pentru a-i asigura sprijin Republicii Moldova în contextul „atacului hibrid” al Rusiei.

Opt ţări din nordul Europei – Danemarca, Finlanda, Suedia, Norvegia, Islanda şi cele trei ţări baltice (Estonia, Letonia, Lituania) – au publicat o declaraţie comună, în care au dat asigurări că vor colabora cu Comisia Europeană şi cu alţi parteneri-cheie, pentru intensifica asistenţa internaţională acordată Republicii Moldova în actuala situaţie de criză în domeniul energetic. Ministrul de externe al R. Moldova, Mihai Popşoi, le-a mulțumit statelor semnatare.

Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) a aprobat o serie de măsuri necesare pentru a asigura continuitatea și fiabilitatea alimentării cu energie electrică și gaze naturale a consumatorilor din mai multe localități din zona de securitate, care se află sub controlul autorităților constituționale, dar sunt racordate la infrastructura energetică a întreprinderilor de pe malul stâng al Nistrului.

Gazprom a oprit livrările de gaze către Moldova de la 1 ianuarie 2025 din cauza datoriilor, dar și după expirarea contractului de tranzit cu Ucraina.

Situația este complicată pentru cetățenii din stânga Nistrului. După deconectările de gaz, aceștia se plâng că stau și fără lumină. „Dacă fără gaz mai era cum era, dar cum să accepți întunericul?”, a povestit o locuitoare.

Autoritățile de la Tiraspol au anunțat pe data de 3 ianuarie, despre deconectări în evantai de lumină în regiune, care vor dura până la 30 de minute.

Compania „Tirasteploenergo” a anunțat că începând cu 1 ianuarie 2025, ora 7.00, locuitorii din regiunea transnistreană au rămas fără încălzire și apă caldă, „din cauza opririi temporare” a furnizării gazelor în regiune.

În regiunea din stânga Nistrului a fost instituită stare de urgență în economie, din cauza problemei livrării gazelor naturale în regiune. Decizia a fost anunțată astăzi de așa-zisul lider din stâna Nistrului, Vadim Krasnoselski.

Ex-ministrul Energiei, Victor Parlicov, a fost la Sankt Petersburg, pentru a purta negocieri cu Gazprom, legate de tranzitul gazelor către regiunea transnistreană. Negocierile vin în contextul riscului de a întrerupe tranzitarea gazelor rusești a teritoriului Ucrainei, din 1 ianuarie 2025, când expiră contractul între Gazprom și Naftogaz. Cu câteva zile înainte să plece în Rusia, ministrul Parlicov, a semnat, la Istanbul, împreună cu omologul său turc, Alparslan Bayraktar, un Memorandum de Cooperare în domeniul energetic”.

Între timp, Maia Sandu a fost întrebată de o jurnalistă dacă intenționează „să se implice în discuțiile cu Gazprom” pe problema asigurării cu gaze naturale. Șefa statului însă a fugit de răspuns, iar paza sa de corp a ținut jurnalista departe de șefa statului.

Parlicov a admis că Moldova ar putea fi nevoită să achiziționeze energie electrică din altă parte de la 1 ianuarie și nu din regiunea transnistreană, iar costurile vor fi mai mari: Am avut acest scenariu în calcul când ne-am pregătit de iarnă. Vom achiziționa energie electrică din altă parte, da, ne asumăm că va fi mai scump. Apelăm și la sprijinul partenerilor internaționali, fără ei nu vom putea trece de scenariul în care regiunea transnistreană nu are gaze deloc sau suficient”.

Totodată, Parlicov a anunțat că președintele Gazprom, Alexei Miller, a solicitat părții moldovenești să discute cu autoritățile din Ucraina, pentru a le convinge să continue tranzitul de gaze naturale din Rusia spre R. Moldova și după 1 ianuarie 2025.

---