Anatol Eremia s-a născut la 3 iulie 1931, la Cahul, într-o familie de intelectuali. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității de Stat din Chișinău în 1957, iar ulterior a urmat doctorantura la Academia de Științe a Moldovei. Din 1960 și-a desfășurat întreaga activitate profesională la Institutul de Filologie, unde a urcat treptat toate treptele academice până la funcția de director adjunct.

A devenit doctor în filologie în 1967 și doctor habilitat în 2004. De-a lungul unei cariere de peste șase decenii, Anatol Eremia a publicat peste 450 de lucrări științifice, inclusiv peste 20 de monografii și 10 dicționare, multe dintre acestea considerate lucrări fundamentale pentru lingvistica românească. Printre cele mai importante se numără Statele lumii. Dicționar, Dicționar de nume geografice, Atlasul hidronimic al Republicii Moldova și volumele enciclopedice Larousse editate la Chișinău.

În paralel cu activitatea științifică, a fost profesor universitar la USM, predând cursuri de derivatologie, toponimie românească și limbă română pentru vorbitorii alolingvi. A condus teze de doctorat, a participat la proiecte academice internaționale și a reprezentat Republica Moldova în comisii de specialitate, inclusiv în cadrul ONU, contribuind la standardizarea denumirilor geografice.

Timp de 35 de ani, Anatol Eremia a efectuat cercetări de teren în aproape toate localitățile din Republica Moldova și în comunitățile românești din Ucraina, punând bazele unor tezaure onomastice de referință. A fost, de asemenea, implicat în reglementarea denumirilor de localități și străzi din Chișinău și din alte orașe ale republicii.

Munca sa a fost recunoscută prin numeroase distincții, printre care titlurile de Eminent al Învățământului Public și Om Emerit al Republicii Moldova, precum și Medalia AȘM „Dimitrie Cantemir” și Ordinul „Gloria Muncii”. În 2018 a fost declarat Cetățean de Onoare al comunei Burlacu.

Institutul de Filologie Română a transmis un mesaj de condoleanțe, subliniind rolul determinant al savantului în promovarea și protejarea patrimoniului lingvistic românesc: „A stat de strajă întru apărarea culturii lingvistice românești. Pomenirea numelui său va dăinui în cercetările lingviștilor din tot spațiul românesc.”

---