În sesizarea „privind înlăturarea cauzelor și condițiilor care au contribuit la săvârşirea unei contravenției și cazurilor de încălcare a legislației în vigoare”, Dragalin menționează că, în rezultatul investigației, s-au depistat mai multe circumstanțe, care pun sub semnul întrebării integritatea Olesei Vîrlan, dar care nu au fost elucidate în cadrul evaluării de către Comisia Pre-Vetting.

„Procedura de pre-vetting i-a acordat Olesei Vîrlan un certificat de integritate, chiar dacă aceasta a fost numită în funcția de adjunct interimar prin acțiuni abuzive din partea unui membru CSP și în pofida faptului că circumstanțele denotă o lipsă de etică financiară, inclusiv faptul, că luni la rând, nu își obliga responsabilitatea de a achita servicii comunale, acumulând datorii de peste 18.000 MDL, inclusiv în lunile când evaluarea candidatei de către Comisia Pre-Vetting era în derulare (ianuarie – iunie 2023). (Procesul-verbal de cercetare la fața locului din 29.03.2024). Cu toate acestea, Olesea Vîrlan a călătorit în Turcia în iulie 2023 pe o perioadă de 7 zile, care presupune cheltuieli semnificative. În speță, membrul CSP Olesea Vîrlan, pe de o parte, nu-și execută, elementar, obligațiile financiare pentru serviciile comunale, în sumă semnificativă de 18 000 MDL lunar, iar pe de altă parte, face cheltuieli semnificative pentru odihnă.”, se menționează în sesizare.

„Comisia Pre-Vetting, în proba de interviu și raportul final, a constat unele abateri semnificative, inclusiv (1) nedeclararea venitului soțului în declarațiile anuale pentru anii 2012-2015, (2) nedeclararea a transferurilor suspecte către soț în suma de 11.500 EUR în declarațiile anuale, (3) asumarea calității de fidejusor pentru un împrumut de 300.000 MDL, când Olesea Vîrlan a recunoscut că nu avea posibilitatea financiară de a acoperi acest împrumut și (4) nedeclararea a calității sale de fidejusor în declarațiile anuale. Aceste circumstanțe ridică dubii despre integritatea unui procuror, ținând cont de rolul și pregătirea profesională a unui procuror, care cunoaște că obținerea în mod fraudulos a creditelor bancare constituie o infracțiune și care este conștient că nedeclararea venitelor obținute din surse dubioase și nedocumentate poate ridica bănuială că de fapt sursele nedeclarate pot fi mijloace bănești în formă de mită pentru îndeplinirea sau neîndeplinirea acțiunilor în exercitarea funcției de procuror. 

Faptele constate în cadrul procesului penal, împreună cu cele identificate de Comisie în raportul final, denotă o lipsă de etică, disciplină și integritate financiară, care prezintă un risc de corupție, din motiv că persoanele care dețin datorii și nu respectă obligațiile financiare sunt mai vulnerabile și prezintă un risc de a accepta mijloace financiare necuvenite în relație cu responsabilitățile și obligațiile de procuror. 

Prin urmare, un membru CSP trebuie să aibă standarde morale și financiare incontestabile, ce l-ar face imun și nu ar crea dubii serioase de vulnerabilitate la orice fel de influență (internă, externă, financiare, etc.). 

Așadar, acțiunile Olesei Vîrlan în legătură cu proba de interviu din 22.02.2024 au demonstrat o lipsă de integritate din partea ei, ceea ce a afectat credibilitatea și reputația Comisiei Pre-Vetting care a evaluat-o ca fiind o persoană integră și a afectat în mod negativ încrederea publicului în procedura de vetting în general”, se mai precizează în document.

Totodată, ancheta a scos la iveală legătura dintre Olesea Vîrlan și un fost membru CSP, ce ar avea conexiuni cu „persoane cu interese în sabotarea concursului pentru funcția de Procuror General, altfel spus, în interesele unui grup criminal organizat”: „Ca urmare a investigației desfășurate în cadrul procesului penal, procurorul nu a acumulat suficiente probe pertinente, concludente și utile, în sensul art. 93 Cod de procedură penală, ce ar demonstra bănuiala rezonabilă că Olesea Vîrlan ca membru CSP, la influența lui Andrei Roșca, ar fi acționat în interesul unui grup criminal organizat. Totodată, aceste circumstanțe și anume o legătură indirectă cu fugarul Ilan Șor, prin intermediul relații apropriate cu Andrei Roșca, ar fi putut ridica dubii serioase din punct de vedere al evaluării Olesei Vîrlan de către Comisia Pre-Vetting”.

„Chiar dacă aceste fapte erau consumate la etapa evaluării Olesei Vîrlan de către Comisia Pre-Vetting, aceste circumstanțe nu au fost puse în discuție în fața Comisiei în cadrul audierilor publice și nu sunt expuse în raportul final publicat. Din informația care este publică, nu este clar dacă secretariatul Comisiei sau membrii Comisiei au constatat aceste circumstanțe faptice, care afectează integritatea etică a Olesei Vîrlan. 10 Potrivit art. 6 al Legii nr. 26 din 10.03.2022, Comisia Pre-Vetting are competența să audieze candidatul și alte persoane ce dețin informații relevante despre integritatea candidatului, să solicite informații de la persoane fizice și juridice, și să acumuleze orice informație relevantă”, se mai menționează în sesizarea PA către Comisia Pre-Vetting.

În contextul celor elucidate, Veronica Dragalin solicită Comisiei Pre-Vetting următoarele:

- Întreprinderea măsurilor legale, în vederea reevaluării Olesei Vîrlan, în contextul constatării circumstanțelor ce întemeiază dubii serioase privind necorespunderea ultimei criteriilor de integritate, cu adoptarea unei decizii întemeiate și legale. 

- Întreprinderea măsurilor necesare pentru evitarea pe viitor a unor asemenea cazuri de creare a condițiilor care contribuie la săvârșirea abuzului de putere și încălcare a legislației în vigoare. 

- Conform art. 217 alin. (3) Cod de procedură penală și art. 450 alin. (3) Cod contravențional, informarea Procuraturii Anticorupție în termen de 30 de zile, despre rezultatele măsurilor întreprinse.

Vedeți, mai jos, sesizarea șefei PA, Veronica Dragalin, către Herman von Hebel, președinte al Comisiei Pre-Vetting.

Procuratura Anticorupție a încheiat procesul penal pe „Concursul PG”, iar una dintre principalele constatări ale sesizării transmise Parlamentului, Ministerului Justiției și CSP este că „Olesea Vîrlan ar fi acționat în interesul unui fost membru CSP, supărat că Munteanu nu l-a numit adjunctul său”.

La începutul lunii martie, membra Consiliului Superior al Procurorilor, Olesea Vîrlan, a demisionat din funcție, după scandalul pe concursul la funcția de Procuror General, când aceasta i-a acordat 3,5 puncte actualului Procuror General, Ion Munteanu.

Cererea de demisie a venit după ce președintele CSP, Dumitru Obadă, i-a recomandat Olesei Vîrlan să demisioneze. 

Mai devreme, Olesea Vîrlan a explicat de ce i-a acordat actualului Procuror General interimar, Ion Muntean, 3,5 puncte în concursul pentru șefia PG: „În orice calcule au loc toate greşelile posibile. Ca membru al CSP mă conduc de Lege și imparțialitate”.

La 28 februarie, Consiliul Superior al Procurorilor a anulat concursul pentru funcția de Procuror General.

Dumitru Obadă a declarat că decizia de anulare a rezultatelor concursului pentru șefia PG a fost una „deloc ușoră”: „A fost o soluție după judecata lui Solomn, să spunem așa”.

În noiembrie 2023, Alexandr Stoianoglo a dat-o în judecată pe președinta Maia Sandu, după ce oficiala a semnat decretul prin care l-a demis din funcția de Procuror General, obținută de acesta prin concurs.

Maia Sandu a respins acuzațiile lui Alexandr Stoianoglo că i-ar fi cerut să abandoneze un episod din Furtul miliardului, care viza tranzacțiile de la Victoriabank. „Cum așa? Sunt partenerii noștri”, povestește Alexandr Stoianoglo că i-ar fi zis Maia Sandu.

„La prima întrevedere cu doamna președinte (n.r. Maia Sandu) nu a pus nicio întrebare despre activitatea Procuraturii. Am înțeles că nu a avut niciun interes. Pur și simplu a deschis laptopul și a început să citească dosarele penale, politic. I-am explicat că dosarele sunt responsabilitatea procurorilor care investighează, conduc dosarele penale.

Când a ajuns la dosarul frauda bancară și m-a întrebat ce am făcut, i-am spus că am investigat un episod, care urmează să fie trimis în judecată și că Victoriabank a adus un prejudiciu statului de cel puțin 2 miliarde de lei și dosarul la acea perioadă a fost terminat - a început o isterie. Ea mi-a replicat: cum așa, sunt partenerii noștri… Până acum dosarul nu a fost trimis în judecată. Tot eu am pornit dosarul pe Andronachi. Nimeni nu spune despre asta. L-am pornit în baza unor informații ascunse în 2015”, a declarat anterior Stoianoglo.

CtEDO i-a dat dreptate Procurorului General demis, Alexandr Stoianoglo. Astfel, Republica Moldova este obligată să-i achite 3600 de euro prejudiciu moral. Decizia de condamnare a fost pronunțată pe 24 octombrie 2023.

Pe 6 octombrie 2023, Consiliul Superior al Procurorilor a examinat cu ușile închise decretul Maiei Sandu, prin care a fost demis Alexandr Stoianoglo din funcția de Procuror General.

---