Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a analizat proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative referitoare la amalgamarea voluntară a unităților administrativ-teritoriale și a emis un aviz negativ, subliniind riscurile pe care textul actual le comportă pentru democrația locală și autonomia comunităților. CALM atrage atenția că consultarea colectivităților locale este un principiu constituțional și european. Diminuarea votului calificat sau reducerea reprezentativității în luarea deciziilor privind modificarea limitelor teritoriale ar slăbi democrația locală și ar deschide calea ingerințelor politice arbitrare. „Pentru orice modificare a limitelor teritoriale locale, colectivitățile locale în cauză trebuie să fie consultate în prealabil, prin referendum local”, stipulează Carta Europeană a Autonomiei Locale, amintește CALM.

CALM atrage atenția la faptul că principiul subsidiarității nu este un artificiu tehnic, ci fundamentul unei guvernări democratice: decizia trebuie luată cât mai aproape de cetățean, iar serviciile publice trebuie să fie accesibile comunităților. Prevederea cu distanța de 25 km fusese prezentată ca o garanție a apropierii serviciilor de oameni. Eliminarea ei dovedește însă contrariul – îndepărtarea serviciilor și centralizarea deciziei. Această schimbare dezvăluie că argumentul inițial era doar un paravan. În realitate, se urmăresc scopuri politice: crearea de primării acolo unde convine electoral, nu acolo unde există nevoia comunității. Este o trișare față de principiul subsidiarității și o deturnare a sensului reformei. Comunitățile au dreptul la transparență și la respectarea regulilor democratice. Legitimitatea nu se câștigă prin artificii geografice sau prin manipularea criteriilor, ci prin consultarea oamenilor și prin consolidarea coeziunii sociale.

„Facem apel la responsabilitate și la respectarea principiilor europene: reforma trebuie să fie despre apropierea serviciilor de cetățeni, nu despre calcul electoral. Numai astfel putem construi încredere, unitate și democrație autentică.”

Totodată, CALM consideră că amalgamarea voluntară nu poate fi tratată izolat, ci trebuie integrată într-un proces amplu de reformă a administrației publice, care să includă:

• Stimulente financiare durabile pentru localitățile care decid amalgamarea, menținute pe o perioadăde minimum 5 ani.
• Reducerea numărului de raioaneși crearea unor regiuni de dezvoltare cu competențe administrative reale.
• Clarificarea competențelor între cele delegateși cele proprii, cu principiul „o competență– o sursă financiară”.
• Municipalizarea orașelor poli de creștere, pentru consolidarea serviciilor publice.

Pentru a reduce dependența de transferurile centrale, CALM propune:

• Alocarea integralăcătre orașe a impozitului pe venit al persoanelor fizice.
• Direcționarea a 50% din impozitul pe venit la locul de traiși minimum 20% din TVA către comunitățile rurale.
• Redefinirea capacității fiscale pe locuitor, astfel încât săreflecte realitatea veniturilor proprii ale UAT.

În același timp, CALM solicită creșterea atractivității funcției publice prin:

• Salarii comparabile cu cele din administrația centrală.
• Sporuri de performanțăpentru atragerea proiectelor externe.
• Programe naționale de formare pentru primari, viceprimariși secretari.

Un element esențial propus de CALM este crearea unui fond de cofinanțare (1–2% din Bugetul Public Național) pentru proiecte europene, astfel încât primăriile să nu piardă finanțări din lipsa contribuției proprii.

Pentru reducerea birocrației și creșterea eficienței, CALM solicită:

• Interconectarea registrelor naționale (populație, stare civilă, bunuri imobile) cu sistemele locale de colectare a taxelor.
• Digitalizarea serviciilor publice locale (certificate, extrase, documente permisive).

CALM respinge mai multe prevederi din proiect, printre care:

• Reducerea pragului de vot pentru deciziile de amalgamare (se menține necesitatea votului de douătreimi).
• Stabilirea arbitrarăa centrului administrativ al UAT amalgamate.
• Criteriile rigide privind populațiași hotarul comun, care limiteazăasocierea voluntară.
• Excluderea criteriului economic, considerat vital pentru dezvoltarea UAT.
• Lipsa consultării prin referendum local.

În concluzie, CALM nu susține proiectul în redacția actuală, considerându-l unilateral și riscant pentru democrația locală. CALM solicită crearea unui grup de lucru pentru revizuirea substanțială a textului, astfel încât amalgamarea voluntară să devină un proces democratic, motivant și funcțional, integrat în reforma administrației publice. Atragem atenția că niciuna dintre propunerile CALM nu a fost luată în considerare. Ne exprimăm speranța că la nivel de Parlament se va ține cont de expertiza CALM”, se arată într-un comunicat.

Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, s-a arătat iritat la întrebarea despre oamenii care vor rămâne fără locuri de muncă după lichidarea mai multor primării din satele mici. „Noi avem o primărie pentru a oferi cuiva un loc de muncă sau avem o primărie care trebuie să dezvolte?!”, a declarat acesta.

Secretarul general al Guvernului a fost întrebat câte primării ar urma să rămână în urma procesului de amalgamare administrativă. Potrivit acestuia, statisticile arată că aproximativ 60% dintre primăriile din Republica Moldova administrează localități cu o populație mai mică de 1.500 de cetățeni. „Noi nu credem că, pe termen lung, asemenea primării vor putea administra servicii, proiecte și programe la nivelul așteptărilor cetățenilor din acele comunități”, a precizat acesta.

La data de 10 februarie 2025, Cancelaria de Stat a Republicii Moldova a anunțat inițierea consultărilor publice regionale privind noua strategie de reformă a administrației publice pentru 2023-2030, fapt ce a stârnit critici în rândul persoanelor publice. În context, președintele Partidului Coaliția pentru Unitate și Bunăstare, Igor Munteanu, a venit cu un comentariu pe rețele. „Modelul propus de Guvern pentru dezbateri este destul de curios, probabil, ca să alimenteze scântei la dezbaterile anunțate”, a scris Munteanu.

Partidul Socialiştilor din Republica Moldova a criticat dur reforma administrativ-teritorială, inițiată de PAS. „Încalcă prevederile Constituției. Scopul principal al puterii este de a subordona, de a centraliza tot cu ce se ocupă raioanele. Astfel, se va aduce la lichidarea autorităților publice locale”, a menționat deputatul Vasile Bolea, în cadrul unui briefing de presă.

La data de 19 decembrie 2025, PSRM a anunțat că, în localitățile țării a demarat campania de colectare a semnăturilor împotriva reformei administrației publice locale, promovate de guvernare. „Reforma administrativă promovată este absolut ilegală și netransparentă”, a spus secretarul executiv al PSRM, vicepreședintele Parlamentului, Vlad Batrîncea.

Anterior, această reformă a fost criticată și de președintele PACE, Gheorghe Cavcaliuc. Acesta a declarat, într-o intervenție video, că „presedinta Republicii Moldova a pus la cale o reformă administrativ-teritorială a primăriilor și raioanelor ascunsă”. „Maia Sandu și PAS corup unii primari cu câte 1000 de euro lunar, ca aceștia să ajute la lichidarea primăriilor, proces numit de guvernare - amalgamarea voluntară”, a declarat Cavcaliuc.

La fel, și ex-președintele Curții Constituționale, Alexandru Tănase, a venit cu un comentariu referitor la reforma administrației publice locale, anunțată de șefa statului, Maia Sandu, care a declarat că aceasta nu presupune și renunțarea la raioane, pe motiv că nu ar permite Legea Supremă a țării. „Constituția nu este un impediment pentru renunțarea la termenul sovietic de „raion” și acceptarea unui nou termen mai potrivit. În cele trei decenii de independență, mereu s-au invocat ca principal argument în favoarea imposibilității renunțării la arhitectura sovietică a administrației publice locale, prevederile art. 110 si 113 din Constituție. De fapt, este un fals. Constituția nu este un pact sinucigaș, prin urmare, ea nu este și nici trebuie văzută ca un impediment pentru reformarea și modernizarea statului”, a subliniat fostul șef al CC, într-o postare pe pagina sa de Facebook.

Și primarul capitalei, Ion Ceban, a acuzat guvernarea că reforma administrației publice locale ar fi „strict politică” și nu ar avea nicio legătură cu „bunăstarea cetățenilor sau cu eficiența financiară”. Edilul a declarat că inițiativa ar fi un „truc electoral” pregătit de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) și avertizează că autoritățile locale vor informa partenerii internaționali despre situație.

La data de 16 august 2022, președinta Maia Sandu declara că, la Chișinău se discută despre o eventuală reformă administrativă, în contextul în care tot mai mulți primari se întreabă dacă Moldova are nevoie de atâtea raioane și în special de atâtea consilii raionale. „Nu e vorba despre a renunța la raion, când nici nu se poate renunța, e în Constituție prevăzută această structură, dar cum se pot schimba prerogativele Consiliului Raional și, respectiv, cum se pot aloca și resursele altfel, încât să fie mai eficient și mai corect. Nu există o soluție ideală, să vedem dacă în următoarele săptămâni, Guvernul va ajunge la o soluție pe care să o poată dezbate public și apoi să o implementeze”, a precizat șefa statului.

În replică, fostul prim-ministru Ion Chicu a venit cu o reacție dură la reforma administrativă, anunțată de Maia Sandu. „Am pregătit reforma teritorial-administrativă în anul 2020, asistați de experții germani. Toată lumea rațională înțelege necesitatea acestei reforme și e conștientă de caracterul rudimentar al raioanelor, toții partenerii externi au încurajat autoritățile să efectueze această reformă. Maia Sandu nu mai vrea reforme. Gruparea sa analfabetă și coruptă este preocupată acum de altceva - de distrugerea totală a economiei acestei țări și a administrației de toate nivelurile”, a scris Chicu.

---