Incendiile au afectat o arie de patru ori mai mare decât media perioadelor similare din ultimele două decenii, conform datelor oficiale, care au fost actualizate vineri și ar putea fi revizuite în continuare.
Datele din Sistemul european de informații privind incendiile de păduri (Effis), care încep din 2003, arată că în acest an au ars 1.015.024 de hectare, doborând recordul negativ de 988.544 de hectare care fusese stabilit în 2017, deși la orizont se află în continuare săptămâni pentru care sunt prognozate condiții meteo propice incendiilor.
Incendiile au eliberat 37 de milioane de tone de dioxid de carbon – o cantitate similară cu emisiile anuale de CO2 ale unor țări ca Portugalia sau Suedia, fiecare având populații de câte 10 milioane de oameni.
Au fost doborâte, de asemenea, recorduri pentru această perioadă a anului pentru alți nouă poluanți atmosferici, inclusiv în cazul particulelor fine cunoscute sub numele de „PM2.5”, despre care experții spun că fac incendiile de vegetație mult mai mortale decât se credea anterior.
Cristina Santín Nuño, specialistă în incendii la Consiliul național de cercetare din Spania, a declarat că din cazul schimbărilor climatice și a modului în care folosesc oamenii terenurile se produc tot mai des „condiții perfecte” pentru incendii de vegetație mari și periculoase. „Este trist și înfricoșător – regiunea mea natală arde chiar acum – dar nu surprinzător”, a spus ea.
Incendiile de vegetație au cuprins zone din sudul Europei pe măsură ce valul de căldură, prelungit și intensificat de poluarea cu combustibili fosili, a împins temperaturile peste pragul de 40 de grade în cea mai mare parte a bazinului mediteranean și a Balcanilor. Perioadele prelungite de căldură au uscat vegetația, care în țări precum Spania și Portugalia crescuse rapid după o primăvară ploioasă, ceea ce a permis incendiilor să ardă mai tare și să se extindă.
Din cauza incendiilor au fost raportate peste o duzină de decese, însă oamenii de știință cred că bilanțul real este probabil mult mai mare. Nori groși de fum au murdărit plămânii oamenilor cu gaze nocive și particule toxice suficient de mici pentru a se infiltra în fluxul sanguin. Un studiu publicat în Lancet în decembrie a arătat fumul incendiilor de vegetație drept cauză pentru 111.000 de decese pe an în Europa, inclusiv în Rusia, între 2000 și 2019.
Marți, serviciul de monitorizare a atmosferei Copernicus al UE a constatat că activitatea „fără precedent” a incendiilor din acest an a dus emisiile de incendii de vegetație din Spania la cel mai mare total anual din istoria celor 23 de ani de măsurători. Fumul provenit de la incendiile din peninsula Iberică a fost agravat de fumul care plutea peste Atlantic dinspre Canada, unde au fost loc de asemenea incendii grave în ultimele săptămâni.
În august, emisiile incendiilor de vegetație din Spania și Portugalia au fost „excepționale”, a declarat Mark Parrington, om de știință la Copernicus. „Cantitățile mari de fum – și în special PM2.5 – eliberate în atmosferă au dus la o degradare gravă a calității aerului la nivel local și mai departe, în Peninsula Iberică și în anumite părți ale Franței”, a spus expertul.
Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News
StudioTechno
Potrivit legislației, suntem obligați să cenzurăm comentariile ce incită la ură, reprezintă atac la persoană sau conțin cuvinte necenzurate.
Vă îndemnăm la discuții decente!