Pentru Cluj, experiența are și o miză foarte clară de sustenabilitate. Aeroportul și-a asumat obiectivul de a ajunge la emisii de carbon zero până în 2050, iar electrificarea transportului de la sol este una dintre piesele importante din acest puzzle. În paralel cu proiectul pentru autobuzul autonom, este deja în pregătire și un parc fotovoltaic care ar trebui să acopere aproape integral consumul de energie electrică, reducând semnificativ amprenta de carbon a infrastructurii aeronautice.

Cum funcționează autobuzul electric autonom testat la Cluj

Modelul testat se numește Karsan Autonomous e-ATAK și este un autobuz electric 100%, de Nivel 4 de autonomie, adică poate opera singur pe rute prestabilite, în condiții controlate, fără intervenție umană directă. La exterior pare un autobuz compact obișnuit, de aproximativ 8 metri lungime, cu o capacitate de până la 52 de pasageri, dar diferența reală se ascunde în tehnologia de la bord.

Vehiculul este echipat cu senzori LiDAR, radar și camere video inteligente, toate legate la un software care cartografiază mediul în timp real. Practic, autobuzul „vede” tot ce se întâmplă în jur: alte vehicule, marcaje, obstacole, pietoni, inclusiv în zone cu vizibilitate redusă sau trafic complex. Pe baza acestor informații, algoritmii decid când accelerează, când frânează și unde oprește, dar și cum adaptează viteza în raport cu limitele din perimetru, de regulă de până la 40 km/h în zona aeroportuară.

În testele de la Cluj, autobuzul a parcurs rute în zona de operare a aeronavelor, a oprit precis în dreptul punctelor stabilite și a respectat procedurile stricte de siguranță. Deși sistemul a funcționat complet autonom, un șofer a rămas la volan pe tot parcursul demonstrațiilor, ca măsură de protecție, pentru că legislația actuală permite doar testare în mediu controlat, nu exploatare comercială fără supraveghere.

De ce contează un astfel de autobuz pentru aeroporturi și pasageri

Pentru tine, ca pasager, un autobuz autonom bine pus la punct înseamnă în primul rând timpi mai predictibili de transfer între terminal și avion. Vehiculul urmează trasee digitale, nu depinde de programul și oboseala unui șofer, iar plecările și sosirile pot fi integrate în sistemele informatice ale aeroportului, astfel încât fluxul de îmbarcare să fie mai coerent. În teorie, asta reduce aglomerația la poarta de îmbarcare și scurtează perioadele de așteptare pe pistă.

Pentru aeroporturi, avantajul major este cel economic și logistic. Costurile cu personalul scad, flota poate funcționa 24/7 cu mai puține întreruperi, iar mentenanța devine mai previzibilă, pentru că busul furnizează în timp real date despre stare, consum și eventualele probleme. În plus, trecerea la propulsie pur electrică reduce poluarea locală cu noxe și zgomot, un aspect important în zonele urbane unde aeroportul se află foarte aproape de cartiere rezidențiale.

Nu în ultimul rând, proiecte precum OLGA creează presiune pentru actualizarea cadrului legal. Ca astfel de autobuze să devină uzuale în România, trebuie definite clar standardele de certificare, responsabilitățile în caz de incident și procedurile prin care rutele autonome sunt aprobate. Testele de la Cluj, alături de cele de pe aeroporturi mari precum Charles de Gaulle și Malpensa, vor da exact datele de care autoritățile au nevoie ca să decidă cum arată următoarea generație de transport la sol în aeroporturi.

---