La o zi și jumătate după ce trupele ucrainene au luat cu asalt un punct de trecere a frontierei ruse și au continuat, aproape nestingherite, să traverseze câmpurile întinse și verzi din sudul regiunii Kursk, Putin a făcut în sfârșit primele sale remarci publice pe această temă.

El a calificat incursiunea drept o „provocare masivă”, a acuzat Ucraina că a tras fără discernământ asupra civililor și apoi a trecut rapid la alte afaceri guvernamentale, inclusiv la modul de marcare a „Zilei muncitorilor din construcții” din Rusia, scrie CNN. A fost nevoie de alte cinci zile și de pierderea a aproape 30 de așezări înainte ca el să promită un răspuns militar. Nu a existat nicio vizită în regiune pentru a se întâlni cu zecile de mii de persoane evacuate, nicio declarație de lege marțială.

În martie, după atacul terorist de la sala de concerte Crocus City din Moscova, cel mai mortal din Rusia în ultimele decenii, lui Putin i-au trebuit mai mult de 24 de ore pentru a se adresa națiunii. În ciuda revendicării responsabilității de către ISIS-K, el a continuat să insiste că Ucraina și Occidentul au jucat un rol.

„Nu se pricepe la rezolvarea crizelor”, a declarat pentru CNN Boris Bondarev, un fost diplomat rus care a demisionat în urmă cu doi ani în semn de protest față de războiul din Ucraina și care trăiește în continuare în afara Rusiei.

„Este riscant, nu este previzibil. Lui Putin îi place confortul, îi place când el face criza pentru alții, când el controlează situația.” Ofensiva de șoc a lăsat Kremlinul pe gânduri Experții spun că răspunsul militar al Rusiei la Kursk a reflectat oarecum reacțiile ezitante ale președintelui său.

„Răspunsul inițial, după ce au trecut peste șocul a ceea ce se întâmpla, ar fi fost: pe cine mai avem de apărat în dulap?”, a declarat generalul maior australian în retragere Mick Ryan, autorul unei noi cărți, ”Războiul pentru Ucraina: Strategy and Adaptation Under Fire”, a declarat pentru CNN.

„Fie că este vorba de recruți, fie că este vorba de batalioane subdimensionate din teatrul ucrainean, sau de rezerve strategice”. Relatările de pe câmpul de luptă au confirmat sentimentul că o selecție eterogenă de trupe rusești a fost adusă în grabă, în timp ce Moscova se confrunta cu dilema găsirii unui echilibru între apărarea propriului teritoriu și menținerea impulsului lent pe frontul de est.

Oficialii ucraineni au declarat că unele trupe au fost redistribuite din regiunea Kharkiv și de pe frontul de sud. Liderul cecen Ramzan Kadîrov a afirmat de la început că unitatea sa de forțe speciale, brigada Akhmat, a fost desfășurată. De asemenea, sunt implicați ofițeri de infanterie navală din flota Mării Negre din Crimeea.

Ministrul Apărării, Andrei Belousov, a înființat un consiliu de coordonare pentru a gestiona securitatea în regiunile de frontieră și a anunțat săptămâna aceasta că împarte responsabilitățile între nu mai puțin de cinci funcționari diferiți.

Potrivit Institutului pentru Studiul Războiului, acest lucru „va crea probabil confuzie suplimentară în cadrul Ministerului rus al Apărării și fricțiuni între Ministerul rus al Apărării, FSB și Rosgvardia [garda națională a Rusiei], care încearcă toate să opereze în regiunea Kursk”, și ar putea pune în pericol capacitatea Rusiei de a organiza un contraatac eficient.

Ryan, generalul australian în retragere, este de acord că Rusia depășește faza inițială de reacție impulsivă și ar trebui să înceapă să arate mai organizată în zilele și săptămânile următoare. Dar, el crede că ultimele două săptămâni au scos la iveală și prioritățile lui Putin, iar propriul popor nu se află în prezent în fruntea listei.

„Decizia va fi a lui Putin: Ce este cel mai periculos pentru el? Ucrainenii din Kursk sau să nu reușească în Donbas. Cred că în acest moment a decis că este mai periculos să nu facă acest progres în Donbas decât să arunce totul la Kursk.” Fostul diplomat rus Bondarev susține că propria reacție a lui Putin servește drept dovadă suplimentară că Occidentul trebuie să formuleze un răspuns mai robust la agresiunea lui Putin.

„La un moment dat unii occidentali spuneau că nu ar trebui să-l încolțim pe Putin pentru că va deveni un șobolan încolțit și va riposta cu toată puterea”, a declarat el pentru CNN. „Acum vedem că atunci când i se prezintă cu adevărat o criză, el nu este un șobolan încolțit, este doar un impostor.

„Și de aceea nu ar trebui să ne temem de el atât de mult”.

Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News