[1861] Poarta Otomană emite "Firmanul de organizare administrativă a Moldovei și Valahiei"
care admitea unirea administrativă și politică a Principatelor de la 24 ianuarie 1859, însă prevedea că unirea va înceta la sfârșitul domniei lui Al. I. Cuza. Acest firman a fost un pas crucial în procesul de unificare a Principatelor Române, recunoscând formal unirea realizată sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza. Deși unirea era văzută ca temporară, acest document a consolidat bazele statului modern român, influențând direct și teritoriile care astăzi fac parte din Republica Moldova.

[1916] Primul Război Mondial: Guvernul României se retrage din Muntenia ocupată, la Iași, noua capitală a țării.
Retragerea guvernului român la Iași a fost un moment critic în timpul Primului Război Mondial, când forțele Puterilor Centrale au ocupat o mare parte din România. Iașiul a devenit centrul rezistenței românești, iar această perioadă a fost marcată de eforturi diplomatice și militare intense pentru a menține integritatea teritorială a țării.

[1917] Ucraina este declarată republică.
Proclamarea Republicii Ucraina a avut loc într-un context de instabilitate politică și socială cauzată de Primul Război Mondial și de Revoluția Rusă. Această schimbare a influențat și regiunile din apropiere, inclusiv Basarabia, care la acea vreme era parte a Imperiului Rus și care va căuta ulterior unirea cu România.

[1922] Conferința internațională de la Lausanne, în problema strâmtorilor Bosfor și Dardanele.
Se discută și semnează tratatul de pace cu Turcia, care recunoștea drepturile României asupra insulei Ada-Kaleh. Insula nu mai există, fiind inundată la construirea barajului Porțile de Fier. Tratatul de la Lausanne a avut implicații majore pentru echilibrul de putere în regiunea Balcanilor și a recunoscut oficial suveranitatea României asupra insulei Ada-Kaleh, un punct strategic pe Dunăre. Deși insula a fost ulterior inundată, tratatul a consolidat poziția României în regiune.

[1940] Al Doilea Război Mondial: România, Ungaria și Slovacia se alătură Axei.
Alăturarea României la Axa a fost determinată de presiunile geopolitice și de dorința de a recupera teritoriile pierdute în urma Dictatului de la Viena și a altor tratate. Această decizie a avut consecințe profunde asupra evoluției politice și militare a României în timpul războiului și a influențat și soarta Basarabiei.

[1945] Procesele de la Nürnberg: Încep la Palatul de Justiție de la Nürnberg procesele împotriva a 24 de foști lideri germani, pentru crime de război.
Procesele de la Nürnberg au fost un moment de cotitură în dreptul internațional, stabilind precedentul pentru judecarea crimelor de război și a crimelor împotriva umanității. Aceste procese au avut un impact global, contribuind la formarea unei noi ordini internaționale postbelice.

[1947] Prințesa Elisabeta (viitoarea regina Elisabeta a II) s-a căsătorit cu ducele de Ediburgh, Philip Mountbatten.
Căsătoria Prințesei Elisabeta cu Philip Mountbatten a fost un eveniment de mare interes internațional, marcând începutul unei domnii care va deveni una dintre cele mai lungi și influente din istoria Marii Britanii. Această uniune a avut și implicații diplomatice, consolidând legăturile dintre monarhiile europene.

[1962] Președintele american John F. Kennedy a acceptat să ridice blocada din Cuba.
Criza rachetelor din Cuba a fost unul dintre cele mai tensionate momente ale Războiului Rece, aducând lumea aproape de un conflict nuclear. Decizia lui Kennedy de a ridica blocada a fost un pas crucial în detensionarea situației și a demonstrat importanța diplomației în rezolvarea conflictelor internaționale.

[1989] Convenția ONU cu privire la Drepturile Copilului a fost adoptată de Adunarea Generală a Națiunilor Unite.
Până în prezent (2017), Convenția a fost adoptată de 196 de țări, membre ale Națiunilor Unite (cu excepția SUA si a Somaliei). Orice stat care semnează Convenția îi recunoaște conținutul, se obligă să îl respecte și să îl aplice în mod corespunzător. Adoptarea Convenției ONU cu privire la Drepturile Copilului a reprezentat un pas major în protejarea și promovarea drepturilor copiilor la nivel global. Aceasta a stabilit standarde internaționale pentru bunăstarea copiilor și a influențat legislația națională în numeroase țări, inclusiv în Republica Moldova.

[2006] Lui Mihail Sebastian i s-a conferit postum la München importantul premiu de carte "Geschwister Scholl" pe anul 2006.
Premiul "Geschwister Scholl" acordat lui Mihail Sebastian postum a recunoscut contribuția sa literară și importanța operei sale în contextul istoric al Europei Centrale și de Est. Sebastian, cunoscut pentru jurnalul său și pentru romanele sale, a oferit o perspectivă valoroasă asupra vieții evreilor în perioada interbelică și a fost un martor al schimbărilor dramatice din acea epocă.

---