În aspect legislativ, combaterea îmbogățirii ilicite în Republica Moldova este reglementată în două modalități și anume: civilă, prin Legea nr.132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, Codul de procedură civilă și Legea integrității nr.82 din 25.05.2017 - pe de o parte, și penală, prin Codul penal, Codul de procedură penală și Legea Nr.48 din 30.03.2017 privind Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale - pe de altă parte.

Reglementările pertinente, relevante din legile specificate sunt:

- Legea nr.132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate.

Articolul 5. Misiunea Autorității

Autoritatea asigură integritatea în exercitarea funcției publice sau funcției de demnitate publică și prevenirea corupției prin realizarea controlului averii și al intereselor personale și privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor.

Articolul 6. Funcțiile Autorității

În vederea realizării misiunii sale, Autoritatea are următoarele funcţii:

a) exercitarea controlului averii şi al intereselor personale;

b) exercitarea controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităţilor și al restricţiilor;

c) constatarea și sancționarea încălcărilor regimului juridic al declarării averii și intereselor personale, al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor;

Articolul 7. Atribuțiile Autorității

(1) În domeniul asigurării controlului averii şi al intereselor personale, Autoritatea:

a) colectează, depozitează și publică toate declaraţiile de avere și de interese personale pe pagina sa web oficială şi asigură accesibilitatea lor permanentă, cu excepția informaţiilor și categoriilor de declarații specificate la art.9 alin. (2) şi (3) din Legea privind declararea averii și a intereselor personale;

b) efectuează controlul privind depunerea în termen a declarațiilor de avere și interese personale;

c) efectuează controlul averii deținute de subiecții declarării, constată dacă există o diferenţă substanţială între veniturile realizate pe parcursul exercitării mandatelor sau a funcțiilor publice ori de demnitate publică şi averea dobîndită în aceeaşi perioadă şi nejustificată şi adresează instanței de judecată cereri în vederea dispunerii confiscării averii nejustificate;

d) constată existența unor erori sau lipsa unor date în declarațiile de avere și interese personale și sesizează organul de urmărire penală și/sau Serviciul Fiscal de Stat în vederea determinării existenței elementelor unei infracțiuni și/sau verificării respectării regimului fiscal.

Articolul 17. Inspectorul de integritate

(1) Inspectorul de integritate este persoana angajată în această funcţie prin concurs și care este responsabil de efectuarea controlului averii și al intereselor personale, privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor.

(2) Funcţia de inspector de integritate este o funcţie publică cu statut special, fiind exercitată în modul stabilit de prezenta lege și Legea nr. 158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public în măsura în care prezenta lege nu prevede altfel.

Articolul 19. Activitățile desfășurate de inspectorii de integritate

Inspectorii de integritate desfăşoară următoarele activităţi:

a) primesc, colectează, centralizează şi procesează date şi informaţii cu privire la situaţia averilor deținute de persoane în timpul exercitării mandatelor, a funcțiilor publice și de demnitate publică, de asemenea cu privire la incompatibilităţile şi conflictele de interese ale persoanelor care ocupă o funcţie publică sau de demnitate publică;

b) efectuează controlul averilor și privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor;

c) efectuează controlul privind depunerea în termen a declaraţiilor de avere și interese personale de către subiecții declarării;

d) constată diferenţele substanţiale, ținînd cont de modificările intervenite în averea subiectului declarării în timpul exercitării mandatului, a funcției publice sau de demnitate publică şi în veniturile obținute de acesta în aceeaşi perioadă;

g) întocmesc acte de constatare în condițiile legii;

Articolul 20. Drepturile ș iobligațiile inspectorului de integritate

(1) Inspectorul de integritate are următoarele drepturi:

a) să solicite informații și explicații de la persoanele supuse controlului;

b) să solicite informaţiile necesare pentru realizarea atribuţiilor de control al averilor şi intereselor personale, privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităţilor şi al restricţiilor de la alte persoane fizice şi juridice;

c) să acceseze on-line, gratuit, registrele de stat ale organizaţiilor, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare a acestora, în exercitarea atribuțiilor ce țin de verificarea averilor și a intereselor personale a conflictelor de interese, incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor;

d) să prelucreze date cu caracter personal în exercitarea atribuțiilor ce țin de verificarea averilor și intereselor personale, a conflictelor de interese, incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor și să asigure confidențialitatea și securitatea acestora, inclusiv după încetarea activității de control.

- Codul de procedură civilă.

Capitolul XXII1

Procedura de confiscare a averii nejustificate în folosul statului

Articolul.2781. Acțiunea privind confiscarea averii nejustificate.

(1) Cererea privind confiscarea averii nejustificate se depune la judecătoria în a cărei circumscripție își are domiciliu persoana a cărei avere este solicitată să fie confiscată.

(2) Cererea privind confiscarea averii nejustificate este depusă de Autoritatea Națională de Integritate și trebuie să corespundă prevederilor art.166.

Articolul 2782. Examinarea cererii.

(1) Cererea privind confiscarea averii nejustificate se judecă în instanță conform regulilor generale de examinare a acțiunilor civile, cu excepțiile stabilite de prezentul capitol.

(2) Cererea privind confiscarea averii nejustificate se examinează de instanța judecătorească cu citarea obligatorie a reprezentantului Autorității Naționale de Integritate și a persoanei a cărei avere este solicitată de a fi confiscată și/sau a reprezentantului acesteia.

- Legea integrității nr.82 din 25.05.2017.

Articolul 25. Măsurile de control al integrităţii în sectorul public

(1) Eficienţa cultivării climatului de integritate instituţională şi profesională este supusă verificărilor din partea conducătorilor entităţilor publice, a autorităților anticorupţie, a societății civile şi mass-mediei.

(2) Conducătorii entităţilor publice sînt responsabili de aplicarea următoarelor măsuri de control al integrităţii în sectorul public:

a) evitarea riscurilor de corupţie în procesul de elaborare a proiectelor de acte legislative, normative şi departamentale (riscuri viitoare);

b) managementul riscurilor de corupţie (riscuri existente).

(3) Centrul Naţional Anticorupţie este responsabil de aplicarea următoarelor măsuri de control al integrităţii în sectorul public:

a) expertiza anticorupţie;

b) evaluarea integrităţii instituţionale, inclusiv testarea integrităţii profesionale şi gestionarea cazierului privind integritatea profesională a agenţilor publici, cu excepţia agenţilor publici prevăzuţi la alin. (5) lit. b) din prezentul articol, în condițiile Legii nr. 325/2013 privind evaluarea integrității instituționale.

(4) Autoritatea Națională de Integritate este responsabilă de aplicarea următoarelor măsuri de control al integrităţii în sectorul public:

a) controlul declaraţiilor de avere şi interese personale;

b) controlul respectării regimului juridic al conflictelor de interese;

c) controlul respectării regimului juridic al incompatibilităţilor, restricţiilor şi limitărilor.

(5) Serviciul de Informaţii şi Securitate este responsabil de aplicarea următoarelor măsuri de control al integrităţii în sectorul public:

a) verificarea titularilor şi candidaţilor la funcţii publice, în condițiile Legii nr. 271/2008 privind verificarea titularilor și candidaților la funcții publice;

b) testarea integrităţii profesionale a propriilor agenţi publici şi a celor din cadrul Centrului Naţional Anticorupţie, precum şi gestionarea cazierului privind integritatea profesională în privinţa acestora.

(6) Societatea civilă şi mass-media exercită măsuri de implicare civică şi control public asupra tuturor domeniilor de interes public, în special prin:

a) participarea în procesele decizionale ale entităţilor publice;

b) asigurarea accesului la informaţii, solicitarea informaţiilor oficiale deţinute de entităţile publice şi informarea corespunzătoare a societăţii cu privire la subiectele de interes public;

c) întocmirea şi publicarea articolelor, studiilor, analizelor, sondajelor,

monitorizărilor, rapoartelor şi a altor tipuri de informaţii despre fenomenul corupţiei, riscurile de corupţie, manifestările de corupţie, incidentele de integritate din cadrul entităţilor publice, politicile naţionale, sectoriale şi instituţionale de promovare a integrităţii în sectorul public.

Articolul 30. Controlul averilor şi intereselor personale

(1) Controlul averii şi intereselor personale constă în verificarea declaraţiilor de avere şi interese personale, a datelor şi a informaţiilor privind averea existentă, precum şi a modificărilor patrimoniale intervenite pe durata exercitării mandatelor, a funcţiilor publice şi de demnitate publică.

(2) Controlul averii şi intereselor personale ale agenților publici subiecţi ai declarării averii şi intereselor personale se efectuează de către Autoritatea Națională de Integritate în conformitate cu prevederile legislației ce reglementează statutul Autorității şi ale legislației privind declararea şi controlul averii şi intereselor personale.

Codul penal – incriminează la art.3302 infracțiunea de îmbogățire ilicită.

Codul de procedură penală (CPP).

Conform art.93 alin.(2) pct.9) CPP, procesele-verbale de consemnare a rezultatelor investigațiilor financiare paralele sunt reglementate ca mijloc de probă. În continuare, legea de procedură penală, la capitolul III - Mijloacele de probă și procedeele probatorii, nu reglementează modalitatea legală de obținere a acestui mijloc de probă – prin care anume procedee probatorii (a se vedea art.100 alin.(1) și (4) din CPP), precum și modul de întocmire, condițiile de formă și conținut al procesului-verbal de consemnare a rezultatelor investigațiilor financiare paralele, respectiv, legea, în această parte, nu este sufficient de clară, precisă și previzibilă, organul de urmărire penală și procurorul având o discreție nelimitată legal în administrarea acestui mijloc de probă, fapt ce riscă să fie utilizat abuziv pro-acuzare, încălcând principiul legalității.

Conform art.6 pct.201) din Codul de procedură penală, ,,investigațiile

financiare paralele” reprezintă – totalitatea acțiunilor de urmărire penală și a măsurilor speciale de investigații desfășurate cu scopul acumulării probelor referitoare la bănuit, învinuit, inculpat sau condamnat, la patrimoniul acestuia și bunurile pe care le deține în calitate de beneficiar efectiv, la patrimoniul proprietarului și administratorului, bunurilor deținute de bănuit, învinuit, inculpat sau condamnat în calitate de beneficiar efectiv, în vederea recuperării bunurilor infracționale.”.

Conform art.6 pct.44 din Codul de prcedură penală – bun infracțional – este

,,bun care poate fi pus sub sechestru în conformitate cu prevederile prezentului cod, precum și bun care poate fi supus confiscării speciale sau confiscării extinse;”.

Instituția investigațiilor financiare paralele – foarte vag este reglementată în

Titlul VII – Chestiuni patrimoniale în procesul penal, Capitolul III – Recuperarea bunurilor infracționale, art.2292 alin.(1) din Codul de procedură penală, reiterându-se doar scopul indicat și în art.6 pct.201 din același cod (,,În vederea urmăririi bunurilor infracționale și acumulării probelor cu privire la bunurile respective, organul de urmărire penală desfășoară investigații financiare paralele.”), dar fără a reglementa clar, precis și previzibil ce reprezintă această instituție procesuală și cum ea trebuie utilizată eficient și legal în procesul penal fără a afecta drepturile și libertățile fundamentale constituționale și convenționale ale omului.

Legea Nr.48 din 30.03.2017 privind Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale.

Articolul 4. Statutul Agenţiei de Recuperare a Bunurilor Infracţionale

(1) Agenţia de Recuperare a Bunurilor Infracţionale este o subdiviziune autonomă specializată în cadrul Centrului Naţional Anticorupţie.

Articolul 5. Atribuţiile Agenţiei de Recuperare a Bunurilor Infracţionale

Atribuţiile Agenţiei de Recuperare a Bunurilor Infracţionale sînt:

a) efectuarea investigaţiilor financiare paralele şi întocmirea proceselor-verbale de consemnare a rezultatelor acestora, precum și indisponibilizarea bunurilor infracționale în condiţiile Codului de procedură penală;

b) evaluarea, administrarea și valorificarea bunurilor infracţionale

indisponibilizate;

c) ţinerea evidenţei cu privire la bunurile infracţionale indisponibilizate, inclusiv în baza solicitărilor din partea autorităţilor competente străine;

d) negocierea repatrierii bunurilor infracţionale, în condiţiile art.13 alin.(2);

e) cooperarea internaţională şi schimbul de informaţii cu autorităţile competente străine;

f) colectarea şi analiza datelor statistice referitoare la infracţiunile prevăzute de prezenta lege.

g) reprezentarea intereselor statului şi ale persoanelor juridice de drept public în procese civile de recuperare a bunurilor infracționale, precum şi de reparare a prejudiciului cauzat prin încălcarea legislaţiei Republicii Moldova şi a altor state;

h) cooperarea cu autoritățile publice care exercită atribuții relevante pentru activitatea desfăşurată de Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracţionale;

i) susținerea, în condițiile legii, a organelor judiciare pentru utilizarea celor mai bune practici în materia identificării şi administrării bunurilor care pot face obiectul măsurilor de indisponibilizare şi confiscare în cadrul procesului penal.

Articolul 9. Investigaţiile financiare paralele

Agenţia de Recuperare a Bunurilor Infracţionale efectuează investigaţii financiare paralele, în condiţiile Codului de procedură penală, în legătură cu săvîrşirea uneia sau mai multor infracţiuni dintre care cel puţin una este prevăzută la art.2 alin.(2) din prezenta lege.

Analiza comparativă a acestor prevederi legale indică la faptul că activitatea de prevenire și combatere a corupției și confiscarea averilor nejustificate – este reglementată de două proceduri diferite concurente între ele: procedurile civile-administrative și, respectiv, procedurile penale, aplicarea lor paralelă ridicând probleme majore privind drepturile fundamentale ale omului.

Astfel, reieșind din activitatea Autorității Naționale de Integritate (ANI) și instanțelor judecătorești civile pe de o parte (procedurile nonpenale) și activitatea Procuraturii, organelor de urmărire penală și instanțelor judecătorești penale pe de altă parte (procedurile penale), în prezent, în Republica Moldova, există câteva categorii de situații practice - determinate de modul de interpretare și aplicare a cadrului legal în vigoare și anume:

a) ANI, la sesizare sau din oficiu, efectuează control și constată diferența

substantială între veniturile și cheltuielile persoanei publice (bunurile deținute-proprietatea), întocmește actul de constatare, care este un act administrativ individual și poate fi contestat în instanța de judecată în ordinea procedurii civile, și, după ce actul de control devine definitiv, ANI înaintează în judecătorie o acțiune civilă în ordinea art.7 alin.(1), lit.c) din Legea Nr.132 din 17.06.2016 cu privire la ANI și art.2781-2 din Codul de procedură civilă, prin care solicită confiscarea averii nejustificate.

Paralel, fie până, fie după ce actul de constatare al ANI devine definitiv, Procuratura pornește urmărirea penală pentru îmbogățire ilicită și se derulează procedurile penale conform normelor Codului de procedură penală.

Exemple: Cauza cet.Anatolie Golea (ex-șef al SPPS) pus sub învinuire pentru îmbogățire ilicită, cauza pendinte la urmărirea penală (actul ANI ulterior anulat de instanța de judecată); Cauza cet.Ion Țurcan (ex-viceministru al MAI) pus sub învinuire pentru îmbogățire ilicită, cauza pendinte la urmărirea penală; Cauza cet.Tatiana Vasiloaie (judecător) pus sub învinuire pentru îmbogățire ilicită, cauza pendinte la urmărirea penală; Cauza cet.Adrian Candu (ex-președinte al Parlamentului RM) pus sub învinuire pentru îmbogățire ilicită, cauza pendinte la urmărirea penală; Cauza cet.Alexandru Jizdan (ex-ministru al MAI) pus sub învinuire pentru îmbogățire ilicită, cauza pendinte la urmărirea penală; Cauza cet.Vladimir Vitiuc (ex-deputat) pus sub învinuire pentru îmbogățire ilicită - pendinte la urmărirea penală; Cauza cet.Sîrbu Sergiu (ex-deputat) pus sub învinuire pentru îmbogățire ilicită - pendinte la urmărirea penală; Cauza cet.Artur Reșetnicov (ex-deputat, ex-șef SIS) pus sub învinuire pentru îmbogățire ilicită - pendinte la urmărirea penală; ș.a.

Totodată, sunt înregistrate și cazuri când, deși ANI a constatat diferența substanțială între venituri și proprietăți, Procuratura nu a reacționat în privința anumitor persoane publice prin pornirea urmăririi penale (Guzun, Șaptefraț, Diacov)...

b) ANI, la sesizare sau din oficiu, efectuează control și nu constată diferența

substantială între veniturile și cheltuielile persoanei publice (bunurile deținute-proprietatea), întocmește actul de constatare respectiv, care este un act administrativ individual favorabil cu putere de lucru decis, dar Procuratura, în baza unor informații, materiale, inclusiv – pretinse investigații jurnalistice, pornește urmărirea penală pentru îmbogățire ilicită și se derulează procedurile penale conform normelor Codului de procedură penală.

Exemple: Cauza cet.Oleg Melniciuc (judecător, președintele sediului Râșcani a judecătoriei Chișinău) – pendinte la Curtea de Apel Chișinău; Cauza cet.Ruslan Popov (ex-adjunct al Procurorului General) – pendinte la judecătoria mun.Chișinău, sediul Buiucani; Cauza cet.Ghenadie Tanas (ex-șef al Direcției Generale Urmărire Penală a CNA, pus sub învinuire pentru îmbogățire ilicită, cauza pendinte la urmărirea penală; Cauza cet.Violeta Ivanov (ex-deputat) pusă sub învinuire pentru îmbogățire ilicită - pendinte la urmărirea penală; ș.a.

În acest context, relevant este faptul că, conform art.6 din Legea nr.132 din 17.06.2016 cu privire la ANI, ultima este unica autoritate publică competentă în exercitarea controlului averii și a intereselor pesonale, exercitarea controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, constatarea și sancționarea încălcării regimului juridic al declarării averii și intereselor personale, iar Actul de constatare prin care ANI a stabilit că averea nu este viciată, persoana publică nu a încălcat regimul juridic al declarării averii și intereselor personale și nu au fost stabilite careva divergențe între venituri și cheltuieli, încetând procedura administrativă de control, reprezintă un act administrativ individual favorabil.

Conform art.139 și 140 din Codul administrativ, actul administrativ individual obține valabilitate cu acel conținut cu care este comunicat și rămâne valabil atîta timp cît nu este retras, revocat sau anulat într-un alt mod ori nu s-a consumat prin expirarea timpului sau într-un alt mod. Actele administrative individuale au putere de lucru decis (situație similară autorității de lucru judecat) și se respectă de către autoritatea publică emitentă, alte autorități publice, destinatarii acestora și persoanele terțe.

Conform art.93 alin.(2) pct.10 din CPP, actul de control/administrativ cu caracter decizional, întocmit de un organ de control în rezultatul unui control efectuat conform legislației speciale în vigoare – reprezintă un mijloc de probă, respectiv, circumstanțele constatate prin Actul de constatare al Autorității Naționale de Integritate, se consideră a fi probate, dovedite în ordinea prevăzută de lege.

De fapt, pentru pornirea urmăririi penale în baza art.3302 din Codul penal – îmbogățirea ilicită, conform art.2761 din Codul de procedură penală, în prezent, nu este necesar actul de constatare al ANI (atunci când el este lipsă), însă, din moment ce el a fost adoptat și este valabil, el trebuia respectat, având valoare juridică cu putere de lucru decis, similar autorității de lucru judecat și, respectiv, urmărirea penală nu putea fi pornită și efectuată pe perioada valabilității acestui act administrativ.

Prin reverificarea de către procuror în cadrul procesului penal a acelorași aspecte examinate anterior de către ANI și soluționate definitiv prin emiterea unui Act de constatare – act administrativ individual favorabil, și emiterea unei soluții contrare, se încalcă și principiul non bis in idem, deoarece acesta este aplicabil și în materie contravențională, fiscal și administrativă, Curtea Europeană a Drepturilor Omului recunoscând caracterul definitiv al deciziilor pronunțate de autoritățile administrative, considerente care sunt valabile și în situația în care în prima procedură administrativă s-a dispus o soluție favorabilă de respingere sau clasare a sesizării (actul favorabil al ANI de încetare a procedurii de control a averii) și se tinde ulterior a se porni urmărirea penală și a sancționa persoana într-o altă procedură, déjà penală, în fond similară, pentru aceeași persoană și aceleași fapte.

Totodată, trebuie să menționăm că în practică sunt înregistrate și situații când în aceleași circumstanțe (ANI emite act favorabil persoanei) și Procuratura, deși sunt multiple informații în mass-media, pretense investigații jurnalistice ce indică la proprietăți nejustificate ale persoanei publice, nu pornește urmărirea penală, dând dovadă de selectivitate arbitrară, subiectivă, abuzivă.

Exemple: Speța cet.Dorel Musteață (judecător, președintele interimar al CSM); Speța cet.Vladislav Bobrov (adjunct al procurorului-șef al PCCOCS); ș.a.

c) ANI nu este sesizată și, respectiv, nu efectuează careva acte de control, dar

Procuratura, în baza unor informații, materiale, inclusiv – pretinse investigații jurnalistice, pornește urmărirea penală pentru îmbogățire ilicită și se derulează procedurile penale conform normelor Codului de procedură penală.

Exemple: Cauza cet.Igor Dodon (ex-președintele RM) pus sub învinuire pentru îmbogățire ilicită, cauza pendinte la urmărirea penală; Cauza în privința Procurorului General suspendat, Alexandr Stoianoglo – pendinte la urmărirea penală; Cauza cet.Anatol Zagorodnîi (ex-deputat) pus sub învinuire pentru îmbogățire ilicită - pendinte la urmărirea penală; Cauza cet.Nicolae Chitoroagă (ex-procuror-șef al PCCOCS) - pendinte la judecătoria mun.Chișinău, sediul Buiucani; Cauza cet.Ion Caracuian (ex-procuror-șef al PCCOCS) pus sub învinuire pentru îmbogățire ilicită - pendinte la urmărirea penală; Cauza cet.Nicolae Gavriliță (colaborator de poliție) pus sub învinuire pentru îmbogățire ilicită - pendinte la urmărirea penală; Cauza cet.Alexandru Gheorghieș (ex-președinte al Curții de Apel Bălți) pus sub învinuire pentru îmbogățire ilicită - pendinte la urmărirea penală; Cauza cet.Maxim Gropa (ex-procuror-șef al r-lui Hîncești) pus sub învinuire pentru îmbogățire ilicită - pendinte la urmărirea penală; Cauza cet.Tamara Chișca-Doneva (judecător, președintele interimar al CSJ) pusă sub învinuire pentru îmbogățire ilicită - pendinte la urmărirea penală; Cauza cet.Vitalie Iurcu (ex-director SA Moldtelecom) pus sub învinuire pentru îmbogățire ilicită - pendinte la urmărirea penală; Cauza cet.Veaceslav Eni (ex-director al SA Termoelectrica) pus sub învinuire pentru îmbogățire ilicită - pendinte la urmărirea penală; Cauza cet.Ion Druță (ex-judecător, ex-președinte al CSJ) pus sub învinuire pentru îmbogățire ilicită - pendinte la judecătoria Chișinău, sediul Buiucani; Cauza cet.Oleg Sternioală (ex-judecător la CSJ) pus sub învinuire pentru îmbogățire ilicită - pendinte la urmărirea penală; Cauza cet.Marcel Tabarcea (șef Direcție la CNA) pus sub învinuire pentru îmbogățire ilicită - pendinte la urmărirea penală; Cauza cet.Vasile Șarco (ex-șef al SPCSB – serviciul de prevenire și combaterea spălării banilor) pus sub învinuire pentru îmbogățire ilicită - pendinte la urmărirea penală; Cauza cet.Sergiu Corcimari (inspector al SPCSB) pus sub învinuire pentru îmbogățire ilicită - pendinte la urmărirea penală; ș.a.

Totodată, sunt înregistrate și situații când în aceleași circumstanțe (ANI nu este sesizată și nu efectuează control) și Procuratura, deși sunt multiple informații în mass-media, pretense investigații jurnalistice ce indică la proprietăți nejustificate ale persoanei publice, nu pornește urmărirea penală, dând dovadă de selectivitate arbitrară, subiectivă, abuzivă.

Exemple: Cet.Igor Grosu (Președintele Parlamentului); Dumitru Alaiba (deputat); Lilian Carp (deputat); Vasile Grădinar (deputat); Vasile Frunză (deputat); Dorin Recean (consilier prezidențial); ș.a.

d) ANI este sesizată și efectuează controlul averii persoanei publice, iar în același

timp, până a se expune ANI, Procuratura, în baza unor informații, materiale, inclusiv – pretinse investigații jurnalistice, pornește urmărirea penală pentru îmbogățire ilicită și se derulează procedurile penale conform normelor Codului de procedură penală.

Exemple: Cauza cet.Vlad Clima (ex-președinte al Curții de Apel Chișinău, pus sub învinuire pentru îmbogățire ilicită, cauza pendinte la urmărirea penală, Procuratura Anticorupție); Cauza cet.Igor Popoa (ex-procuror-șef al oficiului Ciocana a procuraturii mun.Chișinău) pus sub învinuire pentru îmbogățire ilicită, cauza pendinte la urmărirea penală; Cauza cet.Bogdan Țîrdea (deputat PSRM) pus sub învinuire pentru îmbogățire ilicită, cauza pendinte la urmărirea penală; Cauza cet.Vasile Botnari (ex-șef al SIS) pus sub învinuire pentru îmbogățire ilicită, cauza pendinte la judecătoria Chișinău, sediul Buiucani; Cauza cet.Remus Moroz (procuror în procuratura mun.Chișinău, ex-procuror-șef al r-lui Hîncești) pus sub învinuire pentru îmbogățire ilicită - pendinte la urmărirea penală; ș.a.

Totodată, sunt înregistrate și situații când în aceleași circumstanțe (ANI este sesizată și efectuează control) și Procuratura, deși sunt multiple informații în mass-media, pretinse investigații jurnalistice ce indică la proprietăți nejustificate ale persoanei publice, nu pornește urmărirea penală, dând dovadă de selectivitate arbitrară, subiectivă, abuzivă.

Exemple: Cet.Natalia Gavriliță (prim-ministru); Cet.Andrei Spînu (viceprim-ministru, Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale; Cet.Ala Nemerenco (ministrul sănătății) ș.a.

Toate situațiile și exemplele enumerate și descrise indică la faptul că suprapunerea procedurilor civile-administrative cu cele penale privind averile nejustificate au determinat existența unor practici neunitare de interpratare și aplicare a cadrului legal în vigoare, duble standarte, arbitrariu, selectivitate, subiectivism și grave încălcări ale drepturilor și libertăților fundamentale ale omului”.